parlamentul romaniei

download referat

PARLAMENTUL ROMANIEI Structura Parlamentului Romaniei este bicamerala, cuprinzand Camera Deputatilor si Senatul. Reprezentantii poporului sunt alesi in Parlament, pe baza votului universal, egal, direct, secret si liber consimtit, pe un mandat de 4 ani. Camera Deputatilor si Senatul au prerogative egale, cu exceptia numirii numai de catre Senat a Avocatului Poporului, justificand bicameralismul. Organizarea interna a Parlamentului este stabilita prin regulament propriu.Pentru indeplinirea atributiilor lor, Camerele isi organizeaza birouri, comisii care isi desfasoara activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate. Convocat de Presedintele Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri, Parlamentul isi desfasoara primele activitati separat in fiecare Camera, acestea alegandu-si birouri de varsta, alcatuite din cel mai varstic parlamentar si 4 secretari, stabiliti din randul celor mai tineri deputati, respectiv senatori.In vederea validarii mandatelor parlamentarilor, Camerele isi aleg in prima lor sedinta cate o comisie de validare, care trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri. Camerele se pronunta printr-un singur vot asupra listei parlamentarilor propusi pentru validare si prin vot separat pentru fiecare deputat sau senator propus sa i se invalideze mandatul.Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majoritatii parlamentarilor prezenti. Grupurile parlamentare se pot organiza separat pentru fiecare Cemera in parte.Acestea sunt institutionalizate, beneficiaza de un sef, de un cabinet si de 1-5 experti, platiti din bugetul Camerei.Ele urmaresc formarea organelor de lucru si desfasurarea activitatii fiecarei Camere, fiind constituite din cel putin 5 senatori sau 10 deputati, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid. In general, grupurile parlamentare au urmatoarele competente: -fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare -propun cate un candidat pentru functia de Presedinte al Camerei Deputatilor si cea de Presedinte al Senatului. -fac propuneri pentru candidatii membrilor birourilor celor doua Camere. -isi dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor parlamentare. -participa la alcatuirea comisiilor de mediere. -prezinta propuneri pentru stabilirea ordinii de zi. -prezinta amendamente. -pot cere presedintelui Camerei verificarea cvorumului. -pot cere incheierea dezbaterilor asupra unei probleme puse in discutia Adunarii. -pot adresa interpelari. -2- -au drept de initiativa legislativa. Birourile permanente se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a camerei Deputatilor si a Senatului si ele cuprind pe presedintele Camerei, pentru vicepresedinti, patru secretari si 4 respectiv 2 chestori. Pentru alegerea presedintelui este necesar, in primul scrutin, votul majoritatii parlamentarilor, iar daca aceasta cerinta nu s-a realizat, se organizeaza cel de-al 2-lea tur de scrutin, la care participa in Senat primii 2 candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi exprimate, iar in Camera Deputatilor, daca nici un candidat nu a intrunit, dupa 2 tururi, votul majoritatii deputatilor, se organizeaza noi tururi de scrutin, in urma carora va fi desemnat presedinte candidatul care a obtinut majoritatea voturilor deputatilor prezenti.Presedintele Camerei este ales, spre deosebire de ceilalti membrii ai Biroului, pe durata intregului mandat al Camerei, iar odata cu alegerea lui,inceteaza activitatea presedintelui de varsta. Presedintele Camerei are urmatoarele atributii: -convoaca Senatul sau, dupa caz, Camera Deputatilor in sesiuni ordinare si extraordinare. -conduce lucrarile Camerei si ale Biroului permanent. -asigura ordinea in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului. -anunta rezultatul votarii si hotararile adoptate. -asigura legatura cu cealalta Camera, Presedintele Romaniei, Guvernul, Curtea Constitutionala si Curtea Suprema de Justitie. -asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei. -reprezinta Camera in relatii interne sau externe. -poate sesiza Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa se pronunte asupra constititionalizarii legilor sau a Regulamentului Camerei Deputatilor, sau dupa caz, a Senatului. -indeplineste si alte sarcini prevazute de regulament sau date de Camera. Vicepresedintii sunt alesi de grupurile parlamentare prin vot secret cu majoritatea voturilor senatorilor.Acestia indeplinesc in ordinea stabilita de Biroul Permanent, atributii ale presedintelui, la solicitarea sau in absenta acestuia. Secretarii au ca sarcini principale: -intocmirea listei cu inscrierile la cuvant in ordinea in care au fost facute. -prezentarea propunerilor, amendamentelor si a oricaror alte comunicari adresate Camerei. -efectuarea apelului nominal. -consemnarea rezultatului votului. -tinerea evidentei hotararilor adoptate. -supravegherea intocmirii stenogramelor. -asistarea presedintelui in realizarea atributiilor ce-i revin acestuia si orice alte sarcini incredintate de acesta la Biroul Permanent. Chestorii au sarcina: -sa verifice modul de gestionare a patrimoniului Camerei Deputatilor sau, dupa caz, a Senatului. -3- -exercita controlul financiar asupra cheltuielilor. - prezinta proiectul de buget si incheierea exercitiului bugetar. -asigura mentinerea ordinii si indeplinesc orice alte sarcini date de presedinte sau Biroul Permanent. Biroul Permanent este un organ intern al Camerei, un organ de stat care are urmatoarele atributii: -propune adunarii datele de incepere si terminare a sesiunii. -solicita presedintelui adunarii convoacarea sesiunii extraordinare. -supune aprobarii regulamentului Camerei Deputatilor, sau dupa caz, al Senatului,precum si propunerile de modificare a acestuia. -pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor. -la propunerea grupurilor paelamentare, supune votului parlamentarilor competenta nominala a comisiilor parlamentare. -primeste proiectele de legi si propunerile legislative si sesizeaza comisiile permanente in vederea intocmirii rapoartelor si elaborarii avizelor. -dispune difuzarea rapoartelor. -intocmeste, cu consultarea presedintilor grupurilor parlamentare si a comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi si a sedintelor adunarii si programul de lucru. -analizeaza si supune dezbaterii orientarilor generale de politica externa a Romaniei. -propune spre aprobare competenta delegatiilor permanente la organizatiile parlamentare internationale. -prezinta adunarii proiectul de buget al acesteia si contul de incheiere a exercitiului bugetar. -exercita controlul financiar-contabil. -aproba regulamentul de organizare si functionare a serviciilor Camerei. -indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de regulament sau insarcinari date de adunare. Comisiile parlamentare: sunt organe de lucru ale Adunarii Deputatilor, sau dupa caz, a Senatului, care au scopul de a indeplini insarcinarile ce le sunt incerdintate in vederea pregatirii lucrarilor fiecarei Camere. Sunt alcatuite dintr-un numar restrans de parlamentari, care au ca sarcina sa examineze in mod detaliat problemele care sunt supuse dezbaterii Parlamentului si apoi sa-i prezinte acestuia rapoarte cu propuneri adecvate. Comisiile parlamentare pot fi: -permanente. -temporare, in care intra cele speciale, de ancheta si de mediere. De cele mai multe ori comisiile apartin unei singure Camere, dar in unele imprejurari se pot constitui comisii mixte, comune celor 2 Camere, care la randul lor pot fi permanente sau temporare. Numarul, denumirea si competenta fiecareia precum si numarul membrilor comisiilor parlamentare se stabilesc de Camera, la propunerea Biroului Permanent. -4- In prima sedinta, convocata de presedintele adunarii, comisiile isi aleg birourile, compuse dintr-un presedinte, 1-2 vicepresedinti si 1-2 secretari,dupa care isi adopta regulamentul de organizare si functionare. Biroul propune ordinea de zi a fiecarei sedinte, sarcinile fiecarui membru al comisiei si in general,orice alte masuri pentru organizarea bunului mers al activitatii comisiei. Presedintele comisiei conduce sedintele, poate propune participarea la lucrari si a altor persoane din afara ei, are acces la lucrarile altor comisii,asigura reprezentarea comisiei in rapoartele cu Biroul Permanent si celelalte comisii. Sedintele comisiilor, la a caror lucrari participarea parlamentarilor este obligatorie, nu sunt publice. Membrii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor, iar cand solicitarea vine din partea acestora, prezenta lor este obligatorie. Comisiile permanente: sunt alese pe toata durata mandatului Camerei Deputatilor si a Senatului, pe domenii de activitate. Fiecare parlamentar este obligat sa faca parte din cel putin o comisie permanenta, cu exceptia membrilor Biroului permanent, al Camerei Deputatilor si respectiv a presedintelui Senatului si a senatorilor membri ai Guvernului. Calitatea de membru al comisiei permanente poate inceta la propunerea grupului parlamentar din care face parte senatorul respectiv sau prin revocarea deputatului cu votul majoritatii deputatilor din Comisie,la cererea grupului parlamentar care l-a propus sau a unei treimi din numarul membrilor Comisiei. Atributiile principale ale comisiilor permanente sunt: -examinarea proiectelor si propunerilor legislative in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor. -efectuarea de ancheta parlamentare. -solicitarea de rapoarte, informari si documentatii de la autoritatile a caror activitate intra in sfera lor de competenta. -dezbaterea si adoptarea de hotarari cu privire la toate problemele transmise de Biroul permanent al adunarii. In cazul in care o comisie permanenta, in cadrul atributiilor sale, initiaza o ancheta privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de administratia publica, are nevoie de aprobarea adunarii, careia trebuie sa-i prezinte o cerere scrisa, adoptata cu votul majoritatii membrilor sai, in care sa precizeze domeniile anchetei, scopul ei, mijloacele necesare si termenul de prezentare a raportului. In vederea desfasurarii anchetei, comisia permanenta poate invita, pentru a da relatii, orice persoana, care este obligata sa se prezinte si sa raspunda la intrebarile care ii sunt puse, cu exceptia intrebarilor legate de viata personala sau de secrete de stat de importanta deosebita.Nu pot fi invitati pentru a da relatii in fata comisiilor permanente Presedintele Romaniei, presedintii celor 2 Camere, Avocatul Poporului, membrii Curtii Constitutionale si ai Curtii de Conturi, Judecatorii Curtii Supreme de Justitie si procurorul general. Comisiile speciale se constituie, prin hotarari ale Camerei Deputatilor -5- si ale Senatului, pentru avizarea unor proiecte de legi complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate in hotararea de infiintare a comisiei. Comisiile de ancheta se constituie la cererea unor treimi din membrii fiecarei Camere si au un caracter temporar. Comisiile de mediere sunt constituite in cadrul procedurii de mediere. Comisiile comune ale Camerei Deputatilor si ale Senatului pot fi constituite in baza prevederilor art. 61 alin. 4 din Constitutie si a reglementarilor proprii ale celor 2 Camere. Legislatura, sesiunea si sedinta reprezinta perioade distincte de timp in care Parlamentul isi desfasoara activitatea.Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani. Mandatul Parlamentului Romaniei inceteaza in in mod colectiv la implinirea acestui termen de 4 ani, putand fi totusi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau catastrofa. Incetarea mandatului Parlamentului poate avea loc si inainte de termenul de 4 ani, prin dizolvarea acestuia, in conditiile art. 89 din Constitutie. Alegerile pentru Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau dizolvarea celor doua Camere. Sesiunea este forma organizatorica de lucru a Parlamentului, adica perioada de timp din cadrul unui an calendaristic in care isi desfasoara activitatea in mod continuu.Spre deosebire de Guvern, care isi desfasoara activitatea in mod neintrerupt, Parlamentul se reuneste pentru perioade de timp limitate, care se numesc sesiuni. Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc separat, in 2 sesiuni ordinare pe an.Prima sesiune ordinara are loc in perioada februarie-iunie, iar cea de a doua in septembrie-decembrie.Convocarea Camerelor in sesiuni ordinare se face numai de catre presedintii acestora, asigurandu-se in acest mod independenta Parlamentului. Sedinta constituie modalitatea de constituire a Camerei in reuniune plenara in scopul dezbaterii ordinii de zi.Potrivit regulamentelor proprii, fiecare Camera isi desfasoara activitatea separat in plen, pe comisii si grupuri parlamentare, in primele 4-5 zile ale saptamanii.In afara sedintelor ordinare din aceste zile, la propunerea Biroului permanent, se pot tine sedinte si in alte zile. Sedinta este condusa de presedintele Camerei sau de vicepresedintele care il inlocuieste, asistat de doi secretari. In timpul sedintei, presedintele, care conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului si mentinerea ordinii in sala.Parlamentarii iau cuvantul, in ordinea de pe lista pe care s-au inscris in prealabil, numai cu aprobarea presedintelui, care, poate sa limiteze durata luarilor de cuvant sau sa propuna sistarea sedintelor. Cei care iau cuvantul au obligatia sa se refere doar la problema pentru care s-au inscris la cuvant, in caz contrar, dupa ce li s-a atras atentia, presedintele le poate retrage cuvantul.De asemenea, presedintele poate cere evacuarea din sala a parlamentarilor care tulbura sedinta. Sedintele sunt publice, in afara cazurilor in care majoritatea parlamentarilor prezenti stabilesc prin vot ca acestea sa fie secrete.De altfel, la toate -6- sedintele Senatului este obligatorie prezenta a cel putin unui reprezentant al Guvernului. La sedintele publice pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si alti cetateni, pe baza acreditarii sau a invitatiei emise de secretarul general al aparatului Camerei, in conditiile stabilite de Biroul permanent. Parlamentarii au obligatia sa fie prezenti la sedintele Camerei din care fac parte, lipsa trebuind sa fie motivata Biroului permanent. Ordinea de zi a sedintelor este aprobata de Camera, in ultima zi de lucru inaintea perioadei pentru care a fost intocmita, cu cel putin jumatate plus unu din numarul parlamentarilor prezenti, dupa care se distribuie acestora si se afiseaza la sediul Camerei. Procedura de vot este modalitatea prin care parlamentarii isi exprima vointa cu privire la problemele supuse dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului.Votul este actul care determina formarea unei majoritati de opinie asupra problemei pusa in dezbatere, concretizand astfel principiul democratic al majoritatii. Votul parlamentarului este personal, fiind obligat sa participe la sedintele Camerei din care face parte.Votul poate fi deschis, cand se exprima public prin ridicare de maini, apel nominal, ridicare in picioare sau electronic. Votul poate fi secret, cand se exprima prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea in unele functii, prin bile, sau electronic, in cazul votarii legilor, hotararrilor sau motiunilor.In cazul votului prin bile, parlamentarii primesc cate doua bile una alba si una neagra, pe care le introduc in cele doua urne, care si ele sunt una alba si una neagra.Bila introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna votul “pentru”, iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra inseamna vot “contra”. Votul electronic se desfasoara prin conectarea unuia din contactele care reprezinta vot “pentru”, vot “contra” sau “abtinere”. Cand se voteaza cu buletine, pe fiecare se trece numarul de ordine, numele si prenumele candidatului, functia pentru care candideaza si grupul parlamentar din care face parte. Constatarea rezultatului votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, incheiat in prezenta membrilor Biroului permanent al Camerei.Vali- darea votului se face tinand seama de doua conditii: -sa se fi intrunit cvorumul pentru ca adunarea sa fie constituita legal, adica majoritatea membrilor ei. -obtinerea majoritatii calificate a cel putin doua treimi din numarul total al membrilor Camerei, in cazul adoptarii unor legi constitutionale. Sedintele comune ale Cemerei Deputatilor si Senatului au loc in cazurile stabilite de Constitutie cum ar fi: -adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constitutiei in cazul in care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord. -depunerea juramantului de catre Presedintele Romaniei. -punerea sub acuzare a acestuia pentru inalta tradare. -primirea mesajului Presedintelui Romaniei. -7- -aprobarea bugetului de stat. -examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi. -numirea directorului Serviciului Roman de Informatii. Proiectele de legi si celelalte acte care se dezbat in sedinta trebuie supuse in prealabil dezbaterii in sedinta comuna de comisiile permanente a celor doua Camere, sesizate in fond, care intocmesc un raport comun. Lucrarile sedintelor comune sunt conduse alternativ de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, asistati de doi secretari, cate unul din partea fiecarei Camere. Sedintele comune sunt publice, afara de cazurile cand se stabileste prin votul majoritatii simple a celor prezenti, ca acestea sa fie secrete. Prezenta deputatilor si senatorilor este obligatorie, iar presedintele sedintei anunta ordinea de zi, care se adopta cu votul deschis a cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor si senatorilor prezenti. Deputatii si senatorii iau cuvantul in ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea presedintelui, iar ministrilor li se poate da cuvantul in orice faza a dezbaterilor si ori de cate ori il solicita. Presedintele sau un grup de parlamentari poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutie, cererea adoptandu-se cu votul majoritatii simple a deputatilor si senatorilor prezenti.Dezbaterile se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza, asigurandu-se publicarea in Monitorul Oficial,partea a-II-a Camera Deputatilor si Senatul, intrunite in sedinta comuna, stabilesc de fiecare data ce procedura de vot vor utiliza, in afara cazurilor in care este prevazuta o procedura de vot obligatorie. Votul poate fi deschis, cand rezultatul votarii se comunica de presedintele care conduce sedinta, sau secret, exprimat electronic ori prin buletine de vot sau prin bile, cand rezultatul se constata de catre Birourile permanente ale celor doua Camere. In toate cazurile in care Camera Deputatilor si Senatul, in sedinte comune, adopta legi, hotarari, motiuni, trebuie sa fie prezenti cel putin jumatate plus unu din membrii celor 2 Camere. Mandatul parlamentarilor romani este reprezentativ si are o durata de 4 ani, in aceasta perioada acestia neputand fi revocati, dar pe de alta parte mandatul este facultativ, cel care-l detine putand renunta la el. Mandatul parlamentar are cateva caracteristici: -se naste din votul corpului electoral, astfel ca el este general. -este irevocabil, parlamentarii neputand pierde mandatul prin vointa celor care l-au ales. Mandatul de parlamentar presupune drepturi si obligatii specifice cum sunt: -dreptul, dar si obligatia de a participa la sedintele Camerei din care face parte. -dreptul la initiativa legislativa. -dreptul de a pune intrebari si de a adresa interpelari. -dreptul, dar si obligatia de a se informa prin intermediul mijloacelor specifice. -8- -obligatia politica de a mentine legatura cu electoratul, indeosebi cu cei din circumscriptia electorala unde a fost ales. -obligatia de a respecta prevederile regulamentului Camerei din care face parte. -dreptul la imunitate parlamentara. -dreptul la indemnitati. -dreptul la concediu de boala sau interese personale. -dreptul de a demisiona. -dreptul de a purta un semn distinctiv al calitatii de parlamentar. -dreptul de a avea pasaport diplomatic. Incetarea mandatului poate fi colectiva, la incheierea legislaturii sau la dizolvarea adunarii, ori individuala.Incetarea individuala a mandatului se realizeaza prin cerere scrisa adresata presedintelui Camerei, carea are obligatia ca in sedinta publica sa-l intrebe pe parlamentar daca isi mentine cererea.Daca raspunsul este afirmativ, ori daca parlamentarul nu se prezinta sa raspunda, locul sau in Parlament este decarat vacant. Mandatul inceteaza individual de drept prin: -decesul parlamentarului. -stabilirea, ulterior validarii mandatului, a unei hotarari judecatoresti definitive de condamnare la o pedeapsa complimentara, constand in pierderea drepturilor electorale pe perioada alegerii in adunare. -condamnarea definitiva a parlamentarului la o pedeapsa privativa de libertate. Incompatibilitatile parlamentare sunt: -nimeni nu poate avea, in acelasi timp, calitatea de deputat si senator. -calitatea de deputat sau senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate cu exceptia celei de membru al Guvernului. -alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica. Parlamentarul aflat intr-o situatie de incompatibilitate are obligatia sa demisioneze in termen de 10 zile cand a fost ales in Camera Deputatilor sau in 30 de zile de la data validarii mandatului de senator. Dupa expirarea acestui termen, parlamentarul aflat in situatia de incompatibilitate va fi declarat demisionat de Camera, la cererea Biroului permanent al acesteia, pe baza raportului Comisiei Juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari. Parlamentarul are totodata obligatia ca in acelasi termen sa declare Biroului permanent al Camerei orice activitate pe care va continua sa o desfasoare pe durata mandatului. Imunitatile parlamentare au ca scop protejarea parlamentarilor impotriva urmarilor judiciare si garantarea libertatii de gandire si de actiune a acestora.In raport cu obiectul lor, ele se impart in iresponsabilitati si inviolabilitati. Iresponsabilitatea parlamentara are ca efect inlaturarea raspunderii juridice a parlamentarului pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, adica pentru activitatea pe care el o desfasoara in caliatate de deputat sau senator. Inviolabilitatea parlamentara urmareste prevenirea urmaririi judiciare a -9- deputatului sau a senatorului, fara incuviintarea prealabila a Camerei din care face parte, pentru acte sau fapte de natura penala sau contraventionala savarsite in afara exercitarii mandatului sau. Astfel parlamentarul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata fara incuviintarea in prealabil a Camerei dupa ascultarea celui in cauza. Cererea de retinere, arestare, perchezitionare sau trimitere in judecata penala ori contraventionala se adreseaza presedintelui Camerei de catre ministrul justitiei. Apoi presedintele o trimite spre examinare comisiei juridice, disciplina si imunitati, care adopta o hotarare prin votul secret al majoritatii membrilor ei.Hotararea definitiva va fi luata de Camera, prin votul secret a doua treimi din numarul parlamentarilor prezenti. Competenta de judecata ii revine Curtii Supreme de Justitie. In caz de infractiune flagranta, deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei, iar ministrul justitiei il va informa neitarziat pe presedintele Camerei in legatura cu cele intamplate. Spre deosebire de iresponsabilitate, inviolabilitateaare urmatoarele trasaturi: -este relativa, putand fi ridicata de Camera. -are un caracter limitat, actionand numai in materie penala si contraventionala. -ea se refera la fapte sau acte care nu sunt legate de exercitarea mandatului. -este strict personala referindu-se numai la persoana parlamentarului, astfel ca instigatorii complicii si alti participanti la comiterea infractiunii sau sau contraventiei nu beneficiaza de ea. -ea opereaza numai pe perioada in care persoana in cauza are calitatea de parlamentar. Indemnitatile parlamentare au menirea sa asigure un trai decent deputatului sau senatorului, mai ales ca in cele mai multe cazuri contractul sau de munca este suspendat, cu exceptia cazurilor in care Biroul permanent al Camerei, la cererea celui in cauza, decide altfel si are avizul unitatii. Parlamentarii primesc o indemnizatie lunara stabilita prin lege, diurna pe perioadele in care participa la lucrarile Camere, in plen sau in comisii, cazare gratuita pentru cei care nu domiciliaza in Capitala, transport gratuit pe caile ferate, cu mijloace auto, navale si aeriene interne, decontarea cheltuielilor de posta si telecomunicatii interne facute pentru activitati legate de exercitarea mandatului. Masurile disciplinare care pot fi luate impotriva parlamentarilor in cazul in care comit abateri de la regulamentul Camerei din care fac parte sunt: -avertismentul, care este aplicat de presedinte la prima abatere. -chemarea la ordine, adresata celor care nesocotesc avertismentul continuand sa se abata de la regulament sau celor care chiar de la prima abatere incalca in mod grav precederile regulamentului. -retragerea cuvantului are loc in cazul in care, dupa

autor: xxx , descarcat de 2662 ori

voteaza referat

nota 4.83 din 201 voturi

acorda o nota: 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10

Chat cu Fete si Baieti


referate materii

cele mai descarcate