1 referat.ro

download referat

I. OBIECTUL DE STUDIU AL POLITOLOGIEI Politologia reprezintă una din ştiinţele legate de afirmarea politicului ca sistem şi, îndeosebi, a statului. Însăşi denumirea de „Politologie” provine de la două cuvinte greceşti: „polis” care înseamnă stat, cetate şi „logos” ştiinţă, semnificând ştiinţa despre stat, despre cetate, respectiv ştiinţa politică. Sub această denumire de .ştiinţa politicii. s-a dezvoltat de-a lungul timpului până în deceniul al VI-lea al secolului XX, când a căpătat denumirea de Politologie. Termenul de „politologie” a fost lansat în perioada postbelică de către germanul Eugen Fischer Baling şi francezul André Therive şi folosit în 1954 de Gert von Eynern, pentru a denumi ştiinţa politică. 1. Domeniul politic - obiectul de studiu al politologiei Definirea obiectului unei ştiinţe în general şi, în mod deosebit, al unei ştiinţe sociale este o problemă complexă care impune precizarea mai multor elemente, precum: domeniul distinct pe care îl studiază şi din ce unghi de vedere; categoriile, procesele sociale şi legile specifice; locul ştiinţei respective în sistemul ştiinţelor sociale, în general, şi în cadrul sistemului ştiinţelor din domeniul de activitate respectiv. Obiectul de studiu al politologiei este politicul, ca subsistem al sistemului social global. Politicul reprezintă acel domeniu al vieţii sociale în care se desfăşoară viaţa conştientă a oamenilor, de regulă în mod organizat, pentru promovarea anumitor interese ce se manifestă sub o multitudine de forme, precum: interese individuale, generale, de grup social, naţionale, internaţionale, interese economice, spirituale, politice etc. Servirea şi promovarea diversităţii de interese, atunci când se realizează în mod conştient, prin activităţi organizate şi programate, se constituie în domeniul politic. Domeniul politic se prezintă sub trei aspecte: sistem politic, acţiune politică şi gândire politică, între acestea existând o strânsă interdependenţă. Georges Burdeau, concepând politicul corelat cu ideea de structură, arată că acesta constituie osatura necesară societăţii. În raport cu valorile politice, politicul este o structură neutră, nefiind nici de stânga, nici de dreapta, rămânând insensibil la fluctuaţiile istoriei. Politica este activitatea ce constă în definirea puterii şi exercitarea prerogativelor sale. Politica este o funcţie necesară, un proces de creare a unor norme şi valori. Raţiunea de a fi apoliticii este construirea politicului. Ca structură politică a societăţii, politicul este permanent corectat, îmbogăţit, amplificat prin politică. La Julien Freund, politicul este atât o categorie fundamentală, constantă şi indestructibilă a naturii şi existenţei umane, cât şi o realitate care rămâne identică în spaţiu şi timp, în ciuda variaţiilor puterii şi a regimurilor politice, a aspiraţiilor confuze şi contradictorii ale oamenilor. Politica este o activitate circumstanţială, cauzală şi variabilă în formele sale, în orientarea sa, o activitate în serviciul organizării practice şi al coeziunii societăţii. J. Freund examinează politicul în raport cu natura umană şi societatea. Politicul trebuie explicat .prin el însuşi, prin legile sale şi presupoziţiile proprii, prin acţiunea sa specifică şi nu prin alte lucruri, ca: economia, morala, biologia, psihologia., conchide J. Freund. În concepţia acestor politologi, politicul este elementul constitutiv al esenţei sociale şi umane, identic cu sine şi etern, iar politica reprezintă o manifestare istoriceşte variabilă a politicului, o activitate necesară, dar cu un conţinut contingent. Raportul politic-politică apare la aceşti politologi şi sub forma relaţiei dintre elementul invariabil şi aspectele fenomenologice. Politicul este invariantul, care rămâne acelaşi în pofida tuturor modificărilor ce se produc de-a lungul timpului la nivelul politicii; elementele invariante ale structurii politicului sunt cele care-i dau calitatea sa specifică. Distincţia politic-politică ne conduce şi la distincţia obiectiv-subiectiv. Politicul este considerat un fenomen obiectiv al realităţii sociale, iar politica o activitate subiectivă de permanentă revizuire a structurii politice prin intermediul ideilor, credinţelor sau reprezentanţilor grupurilor sociale. În legătură cu momentul apariţiei domeniului politic, în lumea politologilor există controverse. Unii politologi susţin că politicul este constitutiv pentru esenţa umană şi socială şi că, deci, există de când există societatea; alţii consideră politicul ca fiind un fenomen care a apărut în anumite condiţii istorice. Fiecare dintre aceste concepţii are diferite variante. Având ca obiect de studiu domeniul politic, politologia studiază categoriile, procesele şi legile specifice acestui domeniu sub aspectele sale cele mai generale. De aceea, politologia constituie pentru domeniul politico ştiinţă de maximă generalizare, ea studiind legile cele mai generale ale acestui domeniu, cât şi categoriile şi procesele legate de ele. 2. Politologia în sistemul ştiinţelor politice Prin conţinutul şi scopurile sale, politologia este o ştiinţă despre domeniul politic. Domeniul politic, ca domeniu al vieţii sociale, constituie obiectul de studiu al mai multor discipline politice. Alături de politologie, domeniul politic e studiat de ştiinţa dreptului, ştiinţa statului, ştiinţa partidelor (stasiologia), istorie, filosofia politică, sociologia politică, geopolitică, teoria relaţiilor internaţionale, doctrinele politice, antropologia politică, psihologia politică, teoria managementului politic etc. Faţă de toate acestea, politologia studiază, după cum s-a menţionat,