1 referat.ro

download referat

PIAŢA MONETARĂ ŞI INFLAŢIA Continutul si particularităţie pieţei monetare Prin conţinutul şi particularităţile sale piaţa monetară, alături de alte sgmente de piaţă – piaţa capitalului financiar, piaţa muncii, piaţa factorilor de producţie, piaţa agregată a bunurilor/serviciilor de consum, s.a. – reprezintă o componentă strategică şi de nivel macroeconomic în cadrul oricărei economii naţionale. Piaţa monetară împreună cu pieţele de capital şi valutară (financiară) reprezintă economia simbolică şi opoziţia cu pieţele factorilor de producţie şi a bunurilor de consum care formează economia reală. Ca pe oricare alt segment de piaţă şi pe piaţa monetară se manifestă cele trei forte obiective: cererea , oferta şi preţul fără de care nu se poate vorbi de o piaţă în adevaratul sens al cuvântului. Pe piaţa monetară se tranzacţionează ca obiect de negociere între subiecţii cererii şi subiecţii ofertei, o marfă cu totul specială: banii în formele specifice de manifestare: bilete de bancă (bancnote) moneda divizionară, bani scripturali şi/sau alte insemne folosite ca instrumente de plată, de depozit – tezaurizare, instrumente de credit bancar şi/sau comercial: CEC-uri, cambii, conosamente, scrisori de credit (denumite generic titluri de credit, efecte de comerţ, hârtii de valoare). în economia de piaţă actuală banii îndeplinesc funcţii esenţiale fără de care însăşi economia ar fi greu de conceput; printre aceste funcţii precizăm : a) – funcţia de masură a activităţii şi rezultatelor unităţilor economice, atât în sectorul public cât şi în cel privat; b) – funcţia de etalon general pentru comensurarea şi compararea tuturor bunurilor şi serviciilor economice în întreaga viaţă economică; c) – funcţia de mijloc de schimb permiţând transferul bunurilor şi serviciilor la piaţă prin intermediul vânzării-cumpărării între diferiţi agenţi ai pieţei; d) – funcţia de mijloc de plată/stingere a obligaţiilor ce pot fi evaluate în moneda atât între firme private cât şi între firme private şi instituţii publice; e) – funcţia de instrument de economisire şi constituire de rezerve (de manifestare a averii, puterii economice a unui individ, familie, firma, stat). Avand în vedere poziţia specială a acestei mărfi în ansamblul mărfurilor care circulă într-o economie naţională (dar şi în economia mondială în ansamblul său) exprimată sintetic în formularea sintetică – “banii sunt sângele care irigă sistemul economic”, definitie ce aparţine lui P.Samuelson – putem sublinia faptul că piaţa monetară reprezintă într-o economie de piaţă un segment central cu influenţe radicale asupra tuturor segmentelor de piaţă aparţinând vieţii economice. Astfel piaţa monetară reprezintă o piaţa reglementată şi bine supravegheată de un organism central de autoritate profesionist, public şi care înfăptiuieşte exigenţele unei politici monetare sănătoase şi echilibrate. Banca Naţională (denumită în alte ţări şi Banca Centrală) este subordonată de regulă puterii legislative, cea mai înaltă structură a puterii într-un stat tocmai pentru a nu suporta influenţe nefaste din partea unor structuri de interese (de grup, partid sau castă profesională). Instituţia bancară publică centrală emite norme bancare obligatorii în legatură cu disciplina şi profesionalismul bancar, prudenţă bancară , riscurile bancare asumate de băncile comerciale, gestiunea portofoliilor şi activelor şi pasivelor bancare în scopul asigurării stabilităţii şi încrederii de care trebuie să se bucure moneda naţională, unitatea monetară – ca însemn al forţei şi echilibrului naţional. Aprecierea că “un popor are moneda pe care o merită” are o încărcătură plină de semnificaţii : economice, sociale, politice. Aflată în varful piramidei decizionale şi a structurilor instituţionale care se implică cu interese diverse pe piaţa monetară (de credit) inclusiv financiară, Banca Naţională (Centrală) are prin statutul conferit de legea aprobată de Parlamentul ţării sarcini precise pe linia supravegherii – monitorizării operatorilor de specialitate (bănci comerciale, societăţi financiare, case de asigurări, fonduri mutuale etc.) pe linia respectării disciplinei bancare (tranzacţii diverse cu bani) în vederea prevenirii falimentelor din domeniu şi a eliminarii pe cât posibil a infracţiunilor din domeniul financiar-bancar (cotate ca fiind cele mai spectaculoase sub aspectul impactului negativ asupra populaţiei; “căderea” unei bănci, infracţiunile de spălare a banilor murdari, unde rolul băncilor este major au consecinţte deosebite asupra stabilităţii monetare în ţara respectivă, a riscului de tară folosit în optimizarea deciziilor cu privire la investiţiile străine directe într-o ţară sau alta, etc.).