1 referat.ro

download referat

DEZORDINEA MONETARĂ INTERNAŢIONALĂ LA SFÂRŞIT DE MILIENIU II După inconvertibilitatea întâi tacită apoi oficială a dolarului în aur, un nou sistem de stalon deviză: Dolarul Standar care deviză din “Gold Exchange Standard”. Această substituţie se face în mod progresiv începând din 1961. Efectuată practic în martie 1968, aceasta a fost necunoscută oficial în 5 august 1971. Punerea în lucru a Dolarului Standard, apoi funcţionarea acestui sistem sunt însoţite de criza monetară internaţională conducând la situaţia contemporană pe care o putem cataloga drept dezordinea monetară internaţională. Doalrul Standard Sistemul de etalon deviză se caracteerizează prin faptul că o monedă naţională a devenit monedă etalon înlocuind sistemul legat de folosirea aurului. Dolarul a ajuns până la acest rol pe baza forţei economice existente în Statele Unite şi a libertăţii muncii. Există o prezenţă majoritară a unui dolar echilibrat în rezervele monetare internaţionale ale statelor care datorită inconvertibilităţii în aur justifică această calificare a sistemului contemporan al Doralului Standard. Rolul dolarului în comparaţie cu moneda internaţională a fost intensificat prin dezvoltarea investiţiilor şi a împrumuturilor efectuate în Statele Unite în dolari. Este momentul în care Dolarul Standard substituie progresiv Gold Exchange Standrad (schimbul de aur), în care utilizarea dolarului s-a răspândit cu extremă rapiditate pe pieţe monetare şi financiare noi. A. Natura balansării dolarului sau creanţele oficiale ale Statelor Unite Averile în dolari sunt deţinute de Băncile Centrale, altele decât Băncile Federale de Rezerve, sub formă de dolari. În sistemul G.E.S aceste balansări erau convertite în aur de către Băncile centrale după Trezoneria americană; se ştie că decăderea şi sfârşitul G.E.S. au drept cauză imposibilitatea de a menţine convertibilitatea în aur. Dolarul, monedă de rezervă multilaterală constituie pentru cea mai mare parte din spaţiul internaţional o monedă centrală inconvertibilă în aur identică monedelor centrale naţionale care au încetat de mult timp să fie inactive pentru Băncile Centrale Emitente. Dolarul necunosctu drept unitate de măsură şi ca monedă de reglementare devine deasemenea monedă de rezerva şi de intervenţie, fără legătură cu aurul, o varitabilă monedă internaţională. B. Utilizarea dolarului: reciclarea dolarului Încă din martie 1973 Băncile Centrale non-americane erau constrânse să accepte cantităţi mari de dolari având în vedere deficitul american şi regulile adoptate la Bretton Woods în 1998, cu scopul de a menţine paritatea schimbului fix. După 16 martie 1973, Băncile Centrale europene-japoneze, nu mai sunt constrânse să absoarbă sume (cantităţi) mari de dolari, fiecare dintre ele având rezervele lor în dolari, diminuate rapid datorită crizei energetice. O problemă de folosire a dolarului este pusă de Băncile Centrale, care ca orice alte bănci, nu poate să îşi lase disponibilităţile neproductive. Până în 1971, Băncile Centralşe depozitau pe pieţele euromonetare creşterile lor de rezervă. Reciclarea în Statele Unite