1 referat.ro

download referat

1. – CALITATEA AERULUI PLOILE ACIDE – deregleaza functionarea ecosistemelor, accentueaza deteriorarea cladirilor si induce perturbatii atmosferice Se manifesta mai ales in statele puternic industrializate din Europa, America de Nord cat si intr-o parte a Asiei si Americii de Sud. Se datoreaza mai ales depunerilor de substante acide pe sol si flora, substante care, intr-o anumita masura, se evapora, poluantii rezultanti fiind apoi transportati la distante mari prin aer, formand astfel ploile acide EFECTUL DE SERA SI SCHIMBAREA CLIMATERICA – concentratia mare de dioxid de carbon (CO2) din atmosfera in combinatie cu vaporii de apa, ozon si concentratii mai mici de oxizi de azot, metan si alti compusi chimici determina producerea efectului de sera.care consta in blocarea emisiilor de infrarosii ale suprafetei pamantului, lasand totodata sa treaca radiatiile solare. Daca nu ar exista efectul de sera temperatura la nivelul solului ar fi in jurul valorii de – 180C. Concentratia mare a principalului « gaz cu efect de sera », CO2, se datoreaza in proportie de 25% utilizarii combustibililor fosili, despaduririlor si incendierilor de paduri. Acest fenomen determina o crestere a temperaturii aerului atat in paturile de joasa altitudine a atmosferei cat si, in anumite conditii, in apropierea pamantului. Se estimeaza ca daca nu se i-au masuri temperatura globala a planetei va creste cu 2 – 50C, pana la sfarsitul sec. XXI, fapt care poate determina urmatoarele modificari climaterice: 1) – scaderea precipitatiilor si aparita secetei extreme; 2) – topirirea calotei glaciare si cresterea astfel, cu 20 – 140 cm a nivelului marilor, in aceste conditii, rezultand inundatii ale deltelor, estuarelor si coastelor marilor si oceanelor ; 3) – salinizarea apelor subterane si scaderea rezervelor de apa potabila, etc. STRATUL DE OZON (O3) – constituie filtrul natural care absoarbe radiatiile solare ultraviolete care sunt nocive pentru organismele vii. Diminuarea stratului de ozon se datoreaza productiei de bunuri care contin cloroflourocarbonati. Reducerea stratului de ozon cu 1% determina cresterea cazurilor de cancer de piele ori a tulburarilor de vedere cu 2%. O subtiere a stratului de ozon se inregistreaza in emisfera sudica deasupra Antarcticii (7% din emisfera) si in emisfera nordica deasupra unei arhipelagului Spitzberg. Prin Protocolul de la Montreal din 1987, stabileste oprirea productiei de cloroflurocarbonati. 2. – DESPADURIRILE Padurile si apele care acopera o treime din suprafata uscatului asigura habitatul florei si faunei, protejeaza apele, evacueaza CO2 din atmosfera, pentru jumatate din populatia globului asigura combustibilul si hrana pentru animale, iar din punct de vedere economic reprezinta baza obtinerii de produse in valoare de cca 100 miliarde de dolari anual. In fiecare an se distrug 10 –20 milioane hectare de padure, in zona tropicala acestea disparand intr-un ritm anual estimat de cca 15 milioane hectare. Aceste distrugeri au la baza crsterea rapida a populatiei care utilizeaza lemnul in cele mai diferite modalitati, dorinta de a obtine terenuri pentru agricultura, poluarea atmosferica, etc. Despaduririle au un impact major in mentinerea echilibrului climatic, influenteaza precipitatiile, micsoreaza habitatul florei si faunei, fapt ce va conduce la disparitia a numeroase specii vegetale si animale. 3. – DIVERSITATEA BIOLOGICA (BIODIVERSITATEA) Diversitatea biologica reprezinta ansamblul tuturor speciilor de plante, animale si microorganisme existente in natura care concura la formarea ecosistemelor lor Urbanizarea, agricultura, despaduririle si destelenirile determina degradarea biodiversitatii care este o problema globala din cel putin 3 motive: 1) – toate speciile au dreptul de a trai in conditiile care le sunt proprii; 2) – mediul viu concura la mentinerea echilibrului chimic si fizic la suprafata pamantului ; 3) – mentinerea unui stoc genetic maxim prezinta interes pentru agricultura, medicina si industrie. 4. – PROBLEMA RESURSELOR DE APA Din apa care acopera ¾ din suprafata pamantului numai 3% este apa dulce si din aceasta numai o sutime este accesibila omului, care administrata corespunzator ar putea sa satisfaca cerintele actuale. Repartizarea acestei resurse naturale este inegala in timp si spatiu. Factori poluanti : 1) – agricultura (consuma 70% din apa dulce disponibila) ; 2) – industria (21% din aceeasi resursa) ; 3) – consumul uman – se estimeaza ca pana in 2025 doua treimi din omenire vor cunoste probleme in privinta apei potabile. Marile si oceanele – care acopera 70% din suprafata pamantului au un rol foarte important in mentinerea ecosistemelor, echilibrului climatic si al vietii animalelor si vegetalelor; furnizeaza hrana, energie, reprezinta un mijloc de transport si de petrecere a timpului liber. Circa 60% din omenire este dispusa in jurul a 1000 km de mare. Principalii poluanti sunt : deversarile de deseuri, de hidrocarburi, de teluri, poluarea de catre nave, etc. Pescuitul maritim reprezinta principala forma de utilizare a marilor si oceanelor. In prezent pescuitul si acvacultura a ajuns la circa 130 milioane de tone anual. Se considera ca tonajul maxim de produse piscicole ce poate fi extras din Mare astfel incat aceasta resursa sa se poata regenera este de 130 – 180 milioane tone anual. Peste aceasta limita incepe epuizarea ireversibila a resurselor biologico-economice, fapt care poate genera foametea in randul populatiilor sarace care se hranesc cu proteine extrase din mare. Marea Neagra – se afla in categoria marilor regionale “puternic poluate”, 90% din totalul apei fiind lipsit de oxigen, marea majoritate a vietii marine si asa foarte sarace, plasandu-se la suprafata, in restul de 10%. Poluarea Marii Negre se datoreaza mai ales enormei cantitati de poluanti deversati de fluviile Nistru, Nipru, Bug si Dunare, dar si datorita cantitatii mari de cesiu si strontiu rezultate in urma accidentului nuclear de la Cernobil (Ucraina). Marea Neagra a devenit cel mai mare rezorvor mondial de hidrogen sulfurat al lumii, fapt ce a transformat-o intr-o uriasa « bomba » gata oricand sa explodeze cu efecte incalculabile pentru mediu si nu numai Faptul ca la nivelul Marii Negre curenti marini actioneaza in sensul acelor de ceasornic, face ca enorma poluare provenita din Ucraina si Rusia sa fie transportata mai ales in zona romaneasca Principalii poluatori romani ai marii sunt unitatile economice si localitatile riverane. Dunarea, datorita capacitatii sale naturale de autoepurare si a filtrului natural reprezentat de delta face ca, la varsare in mare apele sa fie de calitatea I chiar daca acestea au intrat in tara de categoria a II, astfel aportul de apa dulce pentru Marea Neagra fiind de 75 – 80 %.