Legea Reprezentarii

download referat

Legea Reprezentarii Conceptul de reprezentare este fundamental în stiintele cognitive si în inteligenta artificiala.Reprezentarile sunt obiectele asupra carora opereaza procesele cognitive. Conceptul si-a facut loc in filosofia constiintei, conducand la o clasa de teorii numite reprezentationalism(Dretske, 1995; Tye, 1995; Lycan,1987,1996). Totusi natura reprezentarii nu este niciodata precis definita. Un simbol intr-un sistem reprezentational i-si primeste semnificatia prin corespondenta lui cu lucrul pe care-l simbolizeaza. Cum lucreaza corespondenta? Allen Newell a furnizat o definitie cheie in Unified Theories of Cognition (Newell, 1990), in forma Legii Reprezentarii -esenta unei reprezentari [este] sa fie capabila sa plece de la ceva la altceva pe o pista diferita cand originalii nu sunt disponibili. “Legea reprezentarii: decode[encode(T)(encode(X))]=T(X) unde X este situatia externa si T este transformarea externa. “Aceasta este numita legea reprezentarii deoarece are forma generala. In realitate, exista miriade de legi ale reprezentarii, fiecare pentru miriade de piste decode-apply-encode care reprezinta o pista externa...Procesele codarii si decodarii sunt parte a pistei, astfel ca ele devin o parte esentiala a legii.” Adica un sistem reprezentational R pentru un fenomen F consista nu numai dintr-un set de stari interne Y potrivita situatiei externe X, ci si dintr-un set de transformari D convertind un element al lui Y in altul, si reflectand transformarile T ce convertesc un element al lui X in altul. Mai departe, starile interne si starile interne si transformarile Y si D sunt legate de starile si transformarile externe X si T prin codarea si decodarea functiilor care sunt diferite pentru orice pereche R, F. R este un sistem reprezentational pentru F oricand si numai cand Legea Reprezentarii se sustine pentru relatiila dintre ei. Notiunea de functie ce suporta Legea Reprezentarii este mai puternica decat aceea familiara multor filosofi si savanti naturalisti. In acest sistem, o functie T nu este numai un proces care transforma o stare externa Xi in alta stare externa Xj, scrisa ca Xj=T(Xi), ci este si un obiect ce poate operat de alte functii spre a produce mai multe functii. Aceasta categorie de functie apare, de exemplu, in Legea Reprezentarii ca D = codeaza(T). Valoarea D poate fi scrisa mai precis D = codeaza(T()), si este a functiei tip - este in intregime capabila de actiune asupra altor obiecte, Yj = D(Yi). Idea ca functiile pot opera asupra altor functii este un concept fundamental al computatiei, furnizand structura pentru intelegerea fenomenelor computerizate ca interpretatorii, compilatorii, si incarcatorilor care convertesc textul static in schimbari comportamentale ale masinii (Friedman et al. , 1992). Introducrea functiilor de ordin-inalt in inarmamentul aplicabil problemelor constientei(awareness) extinde mult domeniul fenomenelor care pot fi cuprinse efectiv. Absenta procesarii unitare seriale in creier conduce la o diferenta radicala in modul in care functiile de ordin-inalt apar in operatia lui, totusi conceptul fundamental de paterne organizate spatial intr-un sustrat fizic uniform cauzand schimbari corespunzatoare in structura secventiala a comportamentului ramane. Aceasta definitie functionala a sistemului reprezentational arunca lumina asupra unui numar de confuzii despre natura reprezentarilor care duc la pretentii nefondate de insuficienta a explicatiilor reprezentationale ale constientei(awareness). Sistemele reprezentationale nu sunt seturi statice de stari cerebrale. Un creier ingetat nu este un sistem reprezentational si nu contine reprezentari, deoarece functiile de transformare ale unui creier ingetat sunt radical diferite de cele ale unui creier constient normal. Un sistem reprezentational nu este o compozitie de functii pure furnizand serii simple de transformari de la inputul senzorial la outputul comportamental, ci contine un component-stare-codata Y care furnizeaza un loc spre locarea unui ground pentru orice continut ce poate fi revelat prin procesul introspectiei ce interogheaza Acces-constiinta(accesibila gandirii). Reprezentãri Real-time În contextul constientei(awareness), autorul adopta o perspectiva spatiutimp-centrica, in care evenimentele sunt fixate iar experienta organismului se misca, fiind influentata de anumite incidente in vartejul evenimentelor pe masura ce ele se realizeaza, si nefiind influentata de altele pana ce ele nu sunt chemate din stocul spre a trece inca o data prin structurile procesoare ce fac amintirile disponibile Acces-constiintei. In introducere memoriei ca o constrangere asupra structurii constientei, suntem condusi la observatia ca perceptia trecutului este continua cu perceptia prezentului. O teorie bine-formata a Acces-constiintei nu trebuie sa faca distinctie fundamentala intre tipurile de experiente ce sunt facute disponibile de A-constiinta evenimentelor trecutului si tipurile de experiente ce sunt facute disponibile de A-constiinta evenimentelor prezente. Astfel o relatie reprezentationala intre evenimentele intr-un sistem si evenimentele din mediul lui nu este o relatie de constienta pana ce aspectul transformarii interne al acelor evenimente interne se realizeaza in acelasi timp cu aspectul transformarii externe corespunzator evenimentelor externe. Un sistem este constient de un fenomen extern numai daca contine o reprezentare sincrona(qvasi-sincrona, ar spune Narita) cu acel eveniment. Reprezentari Autonome Constrangerea anterioara, ca sistemele constiente trebuie sa contina reprezentari sincronice, este necesara dar nu suficienta, adica exista sisteme cu reprezentari sincronice ce nu sunt constiete; sunt necesare calificari ulteriore. Autorul arata ca un sistem TV satisface Legea Reprezentarii in timpreal. Dar televizorul este clar ca nu este constient de scena. Ce lipseste? Putem gasi raspunsul in intrebarea noastra: nu exista “self” intr-un sistem reprezentational realtime. Un pas esential in dezvoltarea unui self este detasarea controlului asupra destinului cuiva de influenta altora. Legea Reprezentarii asa cum a stabilit-o Newell n-are loc pentru o reprezentare autonoma. Aceasta se poate remedia inlcuind termenul egalitate in Legea lui Newell printr-o functie egalizatoare, care aplica continuu transformarea interna starii interne, si apoi verifica daca starea curenta ramane in corespondenta acurata (prin relatia codare/decodare) cu starea externa. Aceasta inlocuire indeplineste doua lucruri: aduce dinamica explicit in descriptia noastra functionala, si furnizeaza un rol cauzal constientei. Regula ASR Putem numi aceasta lege revizuita Regula ASR, si s-o scriem astfel: Regula ASR {encodet(Xt+dt),encodet+dt,decodet+dt}= equalize( decodet[encodet(T)(encodet (Xt))],T(Xt)) unde X este sistuatia externa originala si T transformarea externa ca inainte. Relatia dintre Regula ASR si constienta poate fi stabilita ca o ipoteza: Oricand este potrivit sa spunem ca “un sistem X este constient de un fenomen Y”, Regula ASR se va sustine pentru relatia dintre X si Y.

autor: nicu , descarcat de 292 ori

voteaza referat

nota 5.75 din 4 voturi

acorda o nota: 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10

Chat cu Fete si Baieti


referate materii

cele mai descarcate