Masina de curent alternativ

Maşina de curent alternativ la care turaţia motorului este egală cu cea a câmpului învârtitor, indiferent de sarcină, se numeşte maşină sincronă. Armătura inductorului maşinii este formată dintr-o succesiune de poli “N” şi “S”, realizaţi din electromagneţi excitaţi în c.c. sau prin magneţi permanenţi. În general, inductorul este rotor şi numai la maşini mici, din motive de spaţiu, poate fi stator, maşina fiind considerată în acest caz de conducţie inversă. Inductorul poate fi cu poli aparenţi şi bobine concentrate aşezate pe aceştia sau cu poli plini, când înfăşurarea de excitaţie este repartizată în crestături. Înfăşurarea de excitaţii are capetele legate la două inele de pe arbore pe care calcă periile care fac legătura cu sursa exterioară de c.c. Motoarele sincrone mai au armătura inductoare o înfăşurare de tip colivie, numită “înfăşurare de amortizare” , utilizată la pornirea motoarelor. Circuitul magnetic al inductorului se poate realiza şi din piese masive de oţel, deoarece fluxul fiind produs de c.c. nu variază în timp şi nu produc pierderi. Armătura indusului este formată din pachete de tole şi în crestăturile ei se gaseşte o înfăşurare trifazică conectată în stea. Gama largă de puteri, ca şi locul de utilizare, a condus la numeroase forme constructive al căror elemente, în afara celor precizate mai sus, pot diferi de la un tip la altul. Astfel elementele specifice ale motorului sincron sunt: - circuitul magnetic statoric; - carcasa; - înfăşurarea indusă; - scuturile; - plăcile de strângerea pachetelor de tole stator; - butucul armăturii rotorice; - poli inductori; - înfăşurarea excitaţiei; - excitatoarele; - ventilatorul.

autor: kiki , descarcat de 4001 ori

voteaza referat

nota 3.65 din 341 voturi

acorda o nota: 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10


referate materii

cele mai descarcate