O VARĂ DE DURERE ÎNTR-UN OCEAN DE LACRIMI „Linişte. Căldură. Soare. Sălciile plângătoare Stau în aer, dormitând. ‹...› Şi din vale abia vine Murmur slab ca de albine, Somnoros şi uniform: Râul, strălucind în soare, Ceartă sălciile, care Toată ziulica dorm” (Zi de vară- G. Topârceanu) Cum poate fi asociată vara, anotimp drag tuturor şcolarilor pentru bine- meritata pauză oferită de vacanţa mare,...cum poate fi, deci, asociată vara cu durerea şi lacrimile?! Iată o provocare pentru mine, fan declarat al verii petrecută în toată splendoarea ei la bunici, la Orşova. Se pare că nu numai eu, şcolar silitor cu bunici în provincie, evadez în vreme de vară din capitală: Au plecat bucureştenii toţi la băi Şi cu Vara n-au rămas în capitală Decât morţii şi gardiştii... Iar pe străzile pustii şi prin odăi - Praful ce se-ngroaşă zilnic, Şi-n covoare - Moliile cu prezenţa lor fatală Şi cu veşnica lor poftă de mâncare... (Vara în capitală- Ion Minulescu) Şi totuşi, îmi amintesc ceva petrecut cu mai multe veri în urmă, pe vremea când eram mic. Înainte de a intra în subiectul propus, trebuie să vă descriu minunatul loc al vacanţelor mele. Acesta nu se aseamănă deloc cu parodia lui G. Topârceanu: Locuinta mea de véră E la téră... Acolo era să mor De urît si de-ntristare Beat de soare Si pîrlit îngrozitor ! (Vara la ţară- G. Topârceanu după Al. Depărtăţeanu) Dimpotrivă, Orşova este un oraş mic şi cochet, căţărat discret pe poala dealurilor înconjurătoare, ca să lase loc Dunării să-şi ia avânt înainte de a se întâlni cu Hidrocentrala de la Porţile de Fier. Ceea ce este interesant şi special la acest orăşel este faptul că dincolo de luciul jucăuş al apelor Dunării, pe malul celălalt, se găsesc sate sârbeşti. De multe ori, când mergem la scăldat, îi auzim pe vecinii sârbi cum grăiesc într-o limbă neştiută de mine. De fiecare dată admiram casele lor, case de oameni gospodari, după cum îmi povestea mama. Acolo, la bunici, serile de vară sunt liniştite şi răcoroase, parfumate de florile de toate culorile din grădina bunicii şi acompaniate de coruri insistente de greieraşi. În câteva asemenea seri, odată, demult, cu mai multe veri în urmă, m-am speriat îngrozitor. Liniştea serii a fost spulberată de zgomote asurzitoare. Cerul s-a întunecat parcă dintr-o dată înainte de
autor: fd , descarcat de 380 ori
download referat

