1 referat.ro

download referat

“O Scrisoare Pierduta” De Ion Luca Caragiale Specie culta a genului dramatic(alaturi de tragedie si drama), scrisa pentru a fi spusa in scean si cu intentia clara de a starni rasul, acesta capodopera a lui Caragiale (din 1884) este o comedie de moravuri care cuprinde mecesitatea in viata de familie si de politica “in capitala unui judet de munte, in zilele noastre” de fapt cu ocazia unor alegeri parlamentare, prilej de confruntare a Puteri si a Opozitiei dar mai ales orgolilor. Urmand schema genului literar, piesa este structura pe 4 acte si 44 de scene. Unitatea compozitiei este datorata armoniei dintre textul literar propriu-zis sub forma de dialog (replica) sau monolog si indicatiile autorului din paranteza. Subiectul are structura clasica, pe cele cinci momente,exista un conflict principapl si alte secundare, iar mesajul e transmis prin text si alte mijloace specifice teatrului. Specific lui Caragiale, confictul dramatic, intriga de la care se dezvolta o actiune cu un final fericit se situeaza in afara teatrului si eu un fapt minor care pune in miscare personaje mediocre de si unele din” inalta societate” pierderea unei scrisori de dragoste. Ea a fost adresata de distinsul domn Stefan Tipatescu, prefdectul judetului, lui Zoe amanta sa dar sotia lui Zaharia Trahanache, cel mai important om politic al orasului, aflat la o vasta venerabila, coleg de partid si bum prieten cu prefectul. Expozitiunea, din primele 2 scene ale actului intai , prin dialogul privind organizarea alegirilor, dintre prefect si politicianul Ghita Pristanda si monologul lui despre aceasta “grea misie” dezvoluie indentitatea mulotr personaje si faptul ca scrisoarea pierduta a ajuns la Nae Catavencu, liderul opozitiei demagog ,orgolios, misel, vulgar schimbator, prost, canalie, desi avocat acesata sties a o foloseasca asa cum a demonstreaza desfasurarea actiunii, pana in actul trei. Mai intai “de nae” ii santajeaza cu publicarea scrisorii pe sotii Trahanache. Tipatescu afla si nelinistit, il “mobilizeaza” pe Ghita.Agiatatia la Catavencu si la prefect ii pune in actiune si pe Farfuridi si Brazovenescu, in cuplul comic de avocatii ironizati de autor prin nume limbaj, ticuri. Membrii ai partidului la putere primul dorindu-se candidat, cei doi discuta cu Tipatescu cu Trahanache, spre mirarea acestora auzind de tradarea pe prefect, apoi trimit la “Centru prin telegraf, o anonima cu acelasi continut. Intre timp, Trahanache, aparend naiv socotind scrisoarea o “plastografie” face rost de o polita compromitatoare care pentru Catavencu. Zoe si Fanica afla de la Cetateanul Turmentat ce el gasise de fapt biletul, dar d-l Nae in sustrasese la betie stresat, apoi eliberat, acesta negociaza, acceptand doar propunerea sa drept candidat. Tratatul scris de autor sincer indragostit, lucid si indignat, prefectul refuza la inceput, e violent cu adevrsarul, ii cere lui Zoe “sa fuga” inpreuna, reprosundui neglijenta, neatentia. Diperata”distinsa madam Trahanache” se impuen ca stapana si cere sotului si amantului sustinerea liderului opozitiei, chiar contra guvernului care trimte alt nume. Actul III este imginea adunarii electorale cu discursul celor doi candidate Farfuridi si Catavencu, adevarate perle de prostie si comic de limbaj. Ca punct culminant si ca lovitura de teatru, Trahanache anunta numele indicat de centru pentru alegerii-Agamenton Dandanache. Momentul ii aduce acuzatia de tradare , declanseaza o batalie generala, organizata de”baieti” lui Ghita- mereu, scrofulos la datorie. Deznodamnatul din ultimul act consemneaza “uannimitatea: alegerii acelui care e defapt “mai prost decat Farfuridi si mai canarie decat Catavencu”- dupa spusele lui Zoe care mai traieste zilele de dispepare dupa disparitia opozitiei. Gasind inca odata scrisoarea prin comical de situatie, Cetateanu ,tot onest si turmentat, “profitor si” fost postas ii inapoiaza inscimbul buletinului de vot. Fericita, marinimoasa, cocheta si iar stapana pe sine si pe tot Zoe il iarta, il imbarbateaza si il puen pe Catavencu sa conduca festivitatile finale. Sub semnul umorului, ironiei si al sarcasmului piesa dezvaluie un savuros si original comic de intentie, de intraga si situatie, de moravuri, de caracter si, poate mai ales de limbaj inclusive prin numele exceptionate ala personajelor.