1 referat.ro

download referat

În vara a.1869 Eminescu însoţeşte trupa lui Pascaly în turnee prin Moldova şi Bcucovina. Cu ocazia ultimului turneu,care a avut loc la Botoşani,Eminescu este adus acasă de tatăl său,Gh.Eminovici,care îi promite o subvenţie regulată spre a urma cursuri universitare la Viena,unde se aflau mai toţi colegii lui de la Cernăuţi. În octombrie 1869 E.se înscrie la Facultatea de Filozofie din Viena ca student extraordinar,ca simplu auditor,lipsindu-i bacalaureatul. Aici face cunoştinţă cu I.Slavici şi cu alţi studenţi români din Transilvania şi din Bucovina. Se înscrie în cele două societăţi studenţaşti existente, care mai apoi se contopesc în una singură- „România Jună”. La Viena,E.ascultă cursuri de filozofie,de istorie, de ştiinţe juridice şi economice. Influenţa filosofică cea mai puternică venea însă din afara Universităţii,de la Schopenhauer. Din Viena,în 1870,E.trimite primele sale poezii „Convorbirilor literare”. Poezia „Venere şi madonă” este publicată în aprilie 1870 şi a fost citată într-una din şedinţele Junimii,reţinînd o atenţie generală. O dată cu acastă poezie opera poetică eminesciană realizează un salt enorm în gândirea şi arta poetului E. Poezia „Epigonii”,trimisă „Convorbirilor literare” în iunie 1870 urmează să fie publicată în luna august a aceluiaşi an. E.îşi exprimă cu multă dragoste şi căldură atitudinea faţă de înaintaşii săi-poeţii şi scriitorii de la 1848,arătându-se totodată nemulţumit de poezia epocii sale,copleşită de decepţie şi pesimism,lipsită de idealuri înălţătoare. Poezia exprimă de asemenea crezul poetic şi idealul social şi revoluţionar al poetului. O dată cu „Epigonii” E.trimite şi o scrisoare către I.Negruzzi,în care lămureşte situaţia morală a generaţiei sale prin schemele idealismului şi ale ironiei romantice. În septembrie 1870 E.trimite povestea „Făt-Frumos din lacrimă”,care se tipăreşte în „Convorbiri literare” în noiembrie. Povestea lui E.,spre deosebire de poveştile folclorice,prelucrate în spirit popular întruneşte elemente de basm propriu-zis şi de nuvelă romantică. Descrierea naturii în povestea lui E.depăşeşte cadrul basmului popular,apropiind-o de nuvela romantică. Particularităţile esenţiale ale basmului sunt sunt: viziunea romantică asupra cotidianului, substituirea limbajului folcloric prin epitetul liric şi tendinţa spre reflecţia filozofică la eroi. În 1871 E.avea numeroase proiecte literare. Începe să lucreze la poemul „Împărar şi proletar”,poetul inspirându-se din evenimentele Comunei din Paris. Poemul este desăvârşit abia în 1874. această poezie este o capodoperă a romantismului revoluţionar,atestând interesul poetului faţă de problemele sociale ale vremii,concepţia sa social-politică înaintată. Notele sceptice şi pesimiste din finalul poemului sunt considerate ca o concepţie logică a reflectării veridice a realităţii care după înfrângerea comunei nu putea să-i inspire poetului o altă viziune. Tot în a.1871 poetul lucrează la poemul „Panorama deşertăciunilor”,