sfarsit de toamna

download referat

SFARSIT DE TOAMNA Vasile Alecsandri V.Alecsandri este cel mai important reprezentant al perioadei pasoptiste, prin opere in proza(Balta Alba), in versuri(Doine si lacrimioare), teatru(ciclul Chiritelor). Alecsandri este creatorul pastelului in literatura romana,prin poeziile publicate in revista “Convorbiri literare” intre 1868-1869. In ciclul “Pasteluri” scriitorul zugraveste aspecte din natura (Malul Siretului), anotimpuri(Iarna,Gerul,Viscolul), munca campului(Rodica,Seceratorii). Unul dintre cele mai cunoscute pasteluri este si “Sfarsit de toamna”. Termenul pastel este de origine franceza, el a fost utilizat mai intai in artele plastice desemnand un creion moale si colorat cu ajutorul caruia se executau mici tablouri din natura. Mai tarziu, termenul a fost utilizat in literatura. Pastelul este o specie a genului liric in versuri in care poetul zugraveste aspecte din natura, din lumea plantelor si animalelor; prin intermediul acestor descrieri de natura, autorul isi exprima in mod direct sentimentele, starile sufletesti. In pastelul “Sfarsit de toamna” este utilizata, ca mod de expunere, descrierea. Titlul este semnificativ pentru tabloul de natura realizat, el sugereaza modificarile care se produc in trecerea de la toamna la iarna. Pastelurile lui V.Alecsandri sunt realizate in general dupa o anumita structuta:primele trei strofe realizeaza un tablou static de natura, iar in ultima strofa peisajul se dinamizeaza prin prezenta omului sau a unui animal. In prima strofa a pastelului “Sfarsit de toamna” poetul surprinde un fenomen specific toamnei: plecarea pasarilor calatoare numite “oaspetii caselor noastre”. Astfel cocostarcii si randunelele renunta la cuiburile lor si se indreapta spre zonele calde. Cardurile de cocoare pleca si ele urmarite de “jalnicul dor al poetului”. In strofa a doua, se prezinta cu ajutorul epitetelor cromatice si personificatoare, imaginea campiei; daca in timpul verii vesela campie era dominata de verde, acum, la sfarsitul toamnei este vestejita. Bruma isi face si ea aparitia pe intinderea luncii. In utimele doua versuri ale acestei strofe, poetul ddescrie, printr-o comparatie dezvoltata, zborul frunzelor asemuit pierderii iluziilor din sufletul omenesc. Prin a treia strofa, se realizeaza o atmosfera mai intunecata, sumbra. Culoare dominanta este negrul prin aparitia fantastica a norilor negri, incarcati cu zapada. Epitetele personificatoare descriu imaginea soarelui “iubit” care se ascunde si cea a “grozavilor” nori care creaza un tablou infricosator. Acest tabluo este completat de imaginea auditiva a corbilor croncanitori care strabat vazduhul. In utima strofa, tabloul poetic descris devine mai dinamic:iarna este prezentata ca in mitologia populara “pe crivat calare”. Vantul suiera prin hornuri; agitatia animalelor este surprinsa auditiv:”Boii rag, caii necheaza, cainii latra la un loc” . In ultimul vers al poeziei se remarca prezenta directa a eului liric:”Omul trist cade pe ganduri si s-apropie de foc”. Intr-un pastel sunt utilizate mijloace picturale, specifice unui pictor: tabloul natural este realizat cu ajutorul culorilor:verdele campiilor, ruginitul frunzelor,cenusiul norilor. O alta caracteristica a pastelului o reprezinta legatura dintre elementele naturii si sentimentele poetului rezultate din contemplarea peisajului descris. Astfel, in prima strofa zborul pasarilor calatoare este urmarit de jalnicul dor al poetului. In strofa a doua, caderea frunzelor din copaci ai prilejuieste autorului o comparatie cu pierderea sperantelor: “Frunzele cad, zbor in aer si de crengi se dezlipesc/ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc”. Prin aceste modalitati este prezent eul liric la fel ca si in ultimul vers unde tristetea omului este asociata cu venirea iernii. Deoarece modul de expunere este descrierea, se intalnesc in pastelul “Sfarsit de toamna” imagini vizuale (“Vesela verde campie acu-I trista,vestejita”), auditive (“Vantul suiera prin hornuri raspandind infiorare”), dinamice (“frunzele cad si zbor in aer”, “iarna vine, pe crivat calare”). Epitetele sunt cromatice (verde campie,pare ruginita), repetitia evidentiaza venirea anotimpului friguros (iarna vine, vine), comparatiile prezente creeaza o legatura dintre peisajul natural si sentimente; inversiunile sporesc expresivitatea versurilor (jalnic dor, pribegit-au,frumoasele iluzii). Ritmul poeziei este trohaic, rima este imperecheata, iar versurile lungi, specifice pastelurilor lui Alecsandri, au masura de 15-16 silabe.

autor: remy , descarcat de 1047 ori

voteaza referat

nota 4.8 din 356 voturi

acorda o nota: 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10

Chat cu Fete si Baieti


referate materii

cele mai descarcate