1 referat.ro

download referat

Organizarea de stat şi instituţii juridice în perioada dictaturii regale (11.02.1938 - 6.09.1940) Dreptul constituţional Pe baza prevederilor constituţionale şi ale legilor ordinare date în aplicarea principiilor Constituţiei din 1938, intreaga putere era concentrată în mâna unei singure persoane - dictatorul. Constituţia din 1938 a declarat pe rege cap al statului(art. 30). Prin Constituţia din 1938 s-a instaurat un regim de dictatură autoritară. Regele a avut în competenţa sa: iniţiativa legilor (art. 31, alin.al VII-lea), sancţionarea şi promulgarea legilor, cu menţiunea că el putea să refuze sancţionarea legilor (art. 31, alin.al IV-lea), dreptul de a face în orice privinţă ,,decrete cu putere de lege". La întărirea puterii autoritare a regelui, alături de aceste prevederi, o importantă contribuţie a avut-o şi dreptul regelui de a numi senatori (art. 63 al Constituţiei din 1938 ; art. 67 ale Legii electorale pentru Adunarea deputaţilor şi Senat, din 9 mai 1939). Regele, în calitate de de şef al activităţii executive, a numit şi revocat miniştrii săi ( art. 46, alin. 1), a numit şi confirmat în funcţii publice. Prin art. 44 al Constituţiei din 1938 regele a fost scutit de răspundere, persoana lui a fost declarată iinviolabilă. Parlamentul. Cu toate că a fost constituţia dictaturii de tip autoritar, Constituţia din 1938 a înscris în art. 29 ca: ,, Toate puterile statului emană de la naţiunea română" şi că aceasta nu le putea exercita decât prin delegaţie şi numai după principiile şi regulile constituţionale. Parlamentul s-a compus astfel: a) Adunarea deputaţilor, conform art. 61, din deputaţi aleşi , ,,de cetăţeni români, care au vârsta de 30 de ani împliniţi şi practicau efectiv o îndeletnicire în vreuna din următoarele trei categorii: 1. Agricultura şi munca manuală 2. Comerţul şi industria 3. Ocupaţii intelectuale. Alegerea se gace cu vot secret, obligator şi exprimat prin scrutinul uninominal, pe circumscripţii care să asigure reprezentarea felului de îndeletnicire a alegătorilor". b) Senatul, s-a compus, după prevederile art. 63, din senatori numiţ, senatori de drept şi senatori aleşi. Numirea o făcea regele. În legătură cu senatorii de drept se observă că, de acum, intrau în această categorie toţi principii familiei regale ( art. 8, pct.b). Regele urma să transforme parlamentul într-o anexă. 3) Guvernul. Mergând pe linia lichidării principiilor regimului parlamentar, care era în contradicţie cu dictatura regală autoritară, Constituţia din februarie 1938 a abandonat regula după care miniştrii trebuiau să fie recrutaţi din rândul majorităţii parlamentare şi, ca atare, să se bucure de sprijinul parlamentarilor (al majorităţii acestuia) în exerciţiul activităţii lor. Pe această linie s-a statuat că: ,,Miniştrii exercită puterea executivă în numele regelui, în condiţile stabilite de Constituţie şi pe a lor răspundere". Dreptul administrativ