1 referat.ro

download referat

SCURTĂ PREZENTARE – TÂRGU NEAMŢ Oraşul Târgu Neamţ număra la 1 ianuarie 1994 o populaţie de 22.731 locuitori. Conform datelor preliminarii (12 mai 2003) ale recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a oraşului Târgu Neamţ număra 20.496 locuitori (informaţii obţinute de la Dir. Jud. de Statistică Neamţ). Aflat la intersecţia paralelei de 47012' lat. N cu meridianul de 26022' long. E, oraşul Târgu Neamţ este situat în Depresiunea Neamţului, pe terasa râului Ozana, la o altitudine medie de 365 m. Protectoarea spirituală a târgului este Fecioara Maria. Căile de acces către Târgu Neamţ sunt DN15 B dinspre Târgu Mureş (250 km) şi Paşcani (31 km), DN15 C dinspre Piatra Neamţ (44 km) şi Suceava (60 km), sau pe calea ferată, din Paşcani. Mass-media locală: - "Informaţia de Târgu Neamţ" (buletin informativ bilunar al Primăriei şi Consiliului Local). Târgu Neamţ - ISTORIC Oraşul îşi are rădăcinile în secolele dinaintea formării statului feudal Moldova. Descoperirile arheologice efectuate pe vechea vatră de locuire a oraşului, în cartierul Ţuţuieni, atestă existenţa urmelor de locuire cel puţin din ultimele decenii ale secolului al XIV-lea. Prima menţiune documentară este făcută în timpul domniei lui Petru I Muşatinul, într-un document extern, Letopiseţul Novgorodului (cunoscut şi ca "Lista rusă de oraşe"), datat între 1387-1392, unde este amintit alături de celelalte târguri valahe: Târgul lui Roman şi Piatra lui Crăciun (Piatra Neamţ). De altfel din acelaşi secol datează şi prima menţiune a Cetăţii Neamţ. Viaţa oraşului, perioadele de dezvoltare sau decădere, au fost strâns legate de istoria Cetăţii Neamţ şi de istoria Moldovei în general. Pe baza cercetărilor de arhivă s-a stabilit că Neamţul a avut un sigiliu propriu, în limba latină, la fel ca oraşele Baia sau Roman. Necesitatea de a crea un sistem de apărare în faţa duşmanilor, a făcut ca Petru I Muşat să ridice, între 1382-1387, pe Culmea Pleşu, un fort, transformat mai apoi în cetate. Situată la întretăierea drumurilor comerciale care lega Suceava de Piatra sau alte târguri ale Moldovei, Cetatea Neamţ a devenit, pentru o lungă perioadă de timp, nucleul în jurul căruia s-a desfăşurat viaţa urbei de pe malurile Ozanei, şi care astfel a devenit domeniu domnesc. La începutul secolului al XV-lea, negustorii care cumpărau vite din târgurile localităţii plăteau vamă, din acest punct de vedere oraşul devenind un important punct vamal. Târgul se va dezvolta cu timpul, devenind un important centru comercial şi meşteşugăresc. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea însă, viaţa economică şi socială a urbei nu mai cunoaşte ritmul dezvoltării de până atunci. În veacurile următoare oraşul înregistrează o decădere a activităţilor meşteşugăreşti şi comerciale, la aceasta contribuind şi unii factori interni şi externi (precum incendiile provocate în timpul războaielor turco-polone sau ruso-turce). La începutul veacului al XIX-lea, condiţiile favorabile agriculturii şi creşterii animalelor a făcut ca satele să se dezvolte din nou din punct de vedere economic. Astfel, satul Humuleşti (astăzi cartier al oraşului) a devenit renumit pentru iarmarocul săptămânal organizat aici. În 1852, la 16 octombrie, Grigore Alexandru Ghica - domnitorul Moldovei - inaugurează Şcoala Domnească, Spitalul şi Spiţeria, şi tot în 1852 se va construi aici, în apropierea cartierului Blebea, una dintre primele fabrici de postav de calitate superioară din Moldova, aparţinând lui Mihail Kogălniceanu. Extinderea activităţilor economice va continua şi la începutul secolului nostru, influenţată fiind de dezvoltarea cunoscută de întreaga zonă, de progresul tehnicii. Intrarea României în primul război mondial a făcut ca Batalionul de vânători de munte din Târgu Neamţ, prima unitate de acest fel din armata română, să participe alături de unităţile militare din Piatra şi Roman la campaniile din Transilvania, Muntenia şi Moldova. Pentru comemorarea eroilor, la 28 iunie 1939, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi a primului ministru Armand Călinescu, a fost inaugurat Monumentul Vânătorilor de Munte. Operă a sculptorului Theodor Burcă, acesta este construit din piatră şi bronz şi adăposteşte osemintele a 196 de eroi căzuţi în Marele Război pentru Întregirea Neamului Românesc. Târgu Neamţ - ISTORIC (continuare) După încheierea războiului, viaţa a oraşului a reintrat în normal, înregistrându-se chiar progrese în ceea ce priveşte activitatea economică şi socială. Dacă în 1913 urbea număra 9.216 locuitori, în 1927 populaţia oraşului ajunsese la 10.124 suflete, din care 7.170 români, 2.773 evrei restul fiind de alte naţionalităţi. Anii celui de al doilea război mondial provocat mari distrugeri şi în această parte a ţării. Rechiziţiile făcute au înrăutăţit şi mai mult situaţia locuitorilor. O parte din fabricile oraşului au fost mutate în alte zone ale ţării iar tinerii obligaţi să participe la construirea liniei de fortificaţie Tg. Neamţ-Paşcani. Deceniile de dictatură care au urmat războiului au adus multe transformări oraşului de sub Cetatea Neamţ. Nu se pot totuşi neglija şi aspectele pozitive înregistrate, precum şi dezvoltarea de care s-a bucurat urbea, dezvoltare care, după 1989, a cunoscut un ritm mai lent. Şi nu putem să nu amintim faptul că oraşul Târgu Neamţ, prin poziţia sa, reprezintă un punct de acces către mănăstirile din zonă (Neamţ, Secu, Sihăstria, Agapia, Văratec etc.) sau spre Masivul Ceahlău - lacul de acumulare "Izvorul Muntelui - Cheile Bicazului - Lacul Roşu, pe DN15B.  Ziua oraşului se serbează la 8 septembrie.  Primarul oraşului Târgu Neamţ este dl. Decebal Arnăutu, aflat la al doilea mandat. Oraşul Târgu Neamţ este înfrăţit cu oraşul Saint Just-Saint Rambert (dep. Loire, Franţa), Panazol (Franţa). Obiective de interes turistic:  Cetatea Neamţ - cel mai bine documentat site dedicat vestitei fortăreţe. Cuprinde şi câteva pagini literare despre cetate (Negruzzi, Bolintineanu, Iorga, Sadobeanu, Coşbuc etc).  Muzeul de Istorie şi Etnografie - pagina oficială a instituţiei.  Casa Memorială "Veronica Micle" - prezentare, imagini, biografia poetei, poezii din creaţia sa.  Muzeul Memorial "Ion Creangă" - prezentarea muzeului, imagini, biografia scriitorului, opere.