1 referat.ro

download referat

Izvorand din muntii Padurea Neagra din Germania si traversand 8 tari si trei capitale, parcurgand 2857 km, Dunarea cel de-al doilea fluviu ca marime din Europa, isi incheie drumul formand inaintea contopirii sale cu Marea Neagra, una din cele mai frumoase delte din Europa si chiar din lume.Lungimea fluviului este 2840 km, suprafata hidrografica = 817.000 kmp. Istoria Deltei Dunarii incepe acum 10000 de ani, prin depunerea mai multor straturi de aluviuni successive, ce vor colmata golful maritime existent la varsarea Dunarii in Marea Neagra, aceasta fiind obligate sa se retraga in matca sa.Din nisipul marin si aluviuni se formeaza marile grinduri, insulele Deltei, Letea, Caraorman, Saraturile Sf.Gheorghe. Treptat se formeaza cele trei brate, incepand cu bratul Sf.Gheorghe (69.7 km), apoi bratul Sulina (63.7 km) si terminand cu cel mai tanar bratul Chilia (120 km).Intre aceste brate s-au format o multime de legaturi naturale, canale si lacuri, prin care,la cotele favorabile ale fluviului, s-ar putea strabate intreaga Delta.Suprafata totala a Deltei este de 5800 km², cuprinzand si complexul lagunar Razelm Sinoe. Orasul Tulcea este poarta de acces catre Delta Dunarii. Ridicat pe sapte coline acest fost oras comercial a devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai importantcentru al industriei de pescuit din Romania. Reteaua hidrografica Delta Dunarii se afla la intretaierea paralelei 45º latitudine Nord cu meridianul 29º longitudine Est. Suprafata: 5640km² din care 4470 km² teritoriu romanesc.Zona etse relative plana, cu o inclinatie de 0,006‰, acoperita cu apa permanent ori temporar in proportie de 70-80%.Are aspectul unui triunghi echilateral cu laturile de cca 80 km lungime.La un debit de 5000-9000 m³/s, transporta annual, in medie, 50 milioane de aluviuni (aproximativ de 8 ori mai mult ca Tibrul si de 20 de ori mai mult ca Rinul). Suprafetele de uscat din delta au doua caracteristici: sunt dispuse fara o ordine aparenta iar inaltimile lor prezinta valori mici.Grindul Chilia are inaltimea maxima de 6,5 m , la vestul satului Chilia Veche. Dunele din nordul grindului Letea ajunge la altitudinea de 13 m.Unele imsule din lacul Reazem sunt scunde, de exemplu, Bisericuta are 4 m, dar altele sunt mai inalte : Gradiste 19 m, Popina 49 m, depasind deci inaltimile intalnite intre bartele Dunarii. Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare sunt: CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua ramificatii si o microdelta proprie. Lungime de 105 km pana la Periprava;latime maxima: 1000m; adancime maxima:39m.Transporta cca 60% din totalul apelor fluviului; coefficient de sinuozitate: 1,56.Navigatie de interes local. Cursul Dunarii dimtre localitatea Isaccea si Ceatalul Chilia prezinta la sud o sumedenie de ostroave marunte, care-l fac sa se imparta in suvite de apa linistita, razletite pe laturi. TULCEA - brat ce se intinde intre ceatalurile Chilia si Sf.Gheorghe (pe malul drept, orasul Tulcea).Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m; adancime maxima: 34 m.In amonte de portul Tulcea, bratul cu acelasi nume are o albie lata , ca si cum si-ar lasa libere apele pentru a forma un lac.La vreo 7-8 km de portul Tulcea se afla insusi “capul” deltei, considerat cel mai important punct geographic din regiune.Este locul unde Dunarea isi imparte pentru prima oara apele, constituind bratele Chilia si Tulcea. Transporta cca 40% din apele fluviului; coefficient de sinuozitate: 1,40.Cale principala de navigatie. SULINA – cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de varsare.Lungime: 64 km; latime maxima: 250 m; adancime maxima;18 m. Despartirea la Ceatalul Sulina a apelor bratului Tulcea este analoga pe teren cu aceea a apelor bratului Chilia la Pardina.Pe cand apele bartului Chilia se readuna curand, formand ostroave, apele bratului Tulcea se separa definitive.Cele doua “noi” brate astfel create –Sulina si Sfantul Gheorghe- nu se intalnesc ci curg fiecare pana la varsare in cate o albie proprie, unica. Transporta cca 22% din apele fluviului; coefficient de sinoazitate: 1,03. Canal de trafic fluvio-maritim (la adancimea minima obligatory de 7,32 m, pot circula nave de 7000 tone). SFANTU GHEORGHE – cel mai vechi brat de varsare a Dunarii in mare.Lungime: 64 km; latime maxima: 550 m; adancime maxima: 26 m . La sudul bratului Sfantu Gheorghe se desfasoara gruparea de lacuri Razelm-Sinoe, formand impreuna cu zona de mlastini si de grinduri din preajma un ansamblu morfo- si hidrografic. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficientul de sinuozitate:1,60. Navigatie de interes local. Biodiversitate Un studio recent al Academiei Romane, a relatat ex)istenta a aproximativ 5000 de specii diferite de plante, animale si insecte care traiesc in Delta Dunarii. Flora este compusa din elemente autohtone, specii mediteraneene, balcanice, asiatice si reprezentata de cea mai compacta zona stuficola din lume ca intindere ca si padurea de stejari si liane mediteraneene de pe grindul Letea si Caraorman, cu vegetatie specifica nisipurilor litorale. Flora In Delta Dunarii predomina vegatatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78 % din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogojul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii.Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate. Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti.Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei.Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.Intalnim patru tipuri de zavoaie; zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea ,mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc Salix alba, Populus alba, Populus canescens; Pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plopi(Populus canes cens si P.Alba ) la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artatrul American si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi este arinisul(predomina Alnus glutinosa ) care apare pe grindurile fluviale din delta marina.Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extina pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile maritime Letea , Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri ,Secale sylvestris , carex colchica , Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe circa 3% din totalul suprafetei deltei, in special de pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.Predomina Glyceria maxima ,Elytrigia repens .Vegetatia acvatica din ghioluri , balti si japes ocupa 2% din totalul deltei.Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submrsum ,myriophillum verticilliatum Potamogetonsp. ,Helodea Canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata .Predomina Lemna minor, Silvia natans , Spirodela polyrrhiza ,Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nyphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersaeste dominate de stuff(Pharagmites australis), papura (Typha latifolia si T.angustifolia), pipirig(Schoenolectus lacustris)