Geografie: România este aşezată în S-E Europei Centrale, la N de Peninsula Balcanică. Limite: Ucraina (N şi E), Republica Moldova, M. Neagră (E), Bulgaria (S), Iugoslavia (S-V), Ungaria (V). Geografie fizică: România are un relief variat: câmpii 36% din teritoriu, dealuri şi podişuri 33% şi munţii 31%. Câmpiile se desfăşoară de-a lungul Dunării: Câmpia Română, Câmpia Dunării de Jos , şi de-a lungul graniţei de V, Câmpia de Vest. Dealurile sunt prezente atât în interiorul arcului carpatic: depresiunea colinară a Transilvaniei, cât şi în exteriorul lui: Podişul Moldovei , Podişul Dobrogei (S-E), podişul Getic, în S şi S-V, şi colinele din V. Carpaţii româneşti, au forma unui arc în mijlocul ţării, pornind din N teritoriului, curbându-se în zona din N Buzăului, pentru a se închide arcul în V, cu masivul Bihor. Se disting: Carpaţii Orientali ce se întind de la graniţa nordică până în Valea prahovei, desfăşuraţi pe trei şiruri longitudinale, diverse ca origine şi cu altitudini moderate; în E rocă sedimentară, în centru rocă cristalină: Munţii Rodnei; vf. Pietrosul Rodnei (alt. max. 2.305); în V, rocă vulcanică (vulcani stinşi): Călimani cu vf. Pietrosul (alt. max. 2.102 m) şi Gurghiului; Carpaţii Orientali au mai multe depresiuni; mai importante: Maramureş, depresiunea Braşov. Carpaţii Meridionali se întind între valea Prahovei, valea Cernei şi a Timişului, mult mai masivi şi mai înalţi: Munţii Făgăraş cu vf. Moldoveanu (alt. 2.544 m). Aici există lacuri glaciare. Ei sunt străbătuţi de defileurile Oltului şi Jiului (râuri ce se varsă în Dunăre); depresiunea Petroşani. Carpaţii Occidentali se întind între Defileul Dunării de la Porţile de Fier, cel mai lung din Europa (144 km), în S până la Someş, în N. Ei cuprind: Munţii Banatului, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Apuseni. Sunt mai scunzi şi închid multe depresiuni: Almăjului, pe Nera, Ţara Moţilor, pe Arieş, Zarandului, pe Crişul Alb. În Munţii Apuseni sunt fenomene carstice (Peştera Scărişoara), monumente ale naturii. O zonă specifică în România: Delta Dunării (4.340 km2 în România) care din 1990 este declarată rezervaţie a biosferei. În S-E, litoralul Mării Negre, teren cu puţină vegetaţie. Majoritatea apelor fac parte din bazinul Dunării (1.075 km pe teritoriul României): Someşul, Mureşul, Crişurile, afluenţi ai Tisei (care la rândul său se varsă în Dunăre), Jiul, Oltul, Argeşul, Ialomiţa, Siretul, Prutul. Există peste 3.000 de lacuri. În Câmpia Română o serie dintre ele au fost desecate în anii socialismului aducând prejudicii ecosistemului şi fiind cauza unor inundaţii ale Dunării. Clima: este temperat-continentală moderată (cu influenţe oceanice, baltice sau pontice) în regiunile mai joase. Temp. medie anuală peste 12°C în S, şi sub 0°C pe înălţimi. Precipitaţiile între 250-500 mm/an în Dobrogea şi cca. 1.500 mm/an în munţi. Floră şi faună: Pădurile ocupă 32% din terit. Predomină pădurile de foioase (fag, stejar, ulm, carpen, tei); păduri de conifere (molid, brad, pin, zadă), mai mari în Carpaţii Orientali. Fauna: cerbi, căprioare, urşi, lupi, vulpi, mistreţi, şi faună rară: râsul, capra neagră, cocoşul de munte; peşte: moruni, nisetri, scrumbii de Dunăre şi lostriţe (un fel de peşte arhaic); pelicanii, călifarii, vidrele şi lebedele în Delta Dunării sunt ocrotite de lege (încă se mai practică braconajul). Numeroase rezervaţii naţionale şi parcuri naţionale (Retezat; cea mai veche, din 1935); Rezervaţia Delta Dunării a complexului lagunar Razelm, a cursului inferior al Dunării (Isaccea-Tulcea). Populaţia: este formată în majoritate de români 89% ,4%, maghiari 7,1%, ţigani 2%, germani, ucrainieni, ruşi-lipoveni, turci, tătari. În afara graniţelor trăiesc peste 8 mil. de români, atât imigraţi în Europa occidentală, Canada, SUA, Australia, America de Sud (cei mai mulţi în ultimele decenii), cât şi din ţările vecine unde trăiesc comunităţi mari de români. Concentrarea max. a pop. în zonele de câmpie (peste 55%), îndeosebi în zona capitalei (1.000 loc./km2). În zona de munte (5% din populaţie) densitatea loc. este slabă. Rata natalităţii: 11,6‰; a mortalităţii: 11,5‰. Rata pop. urbane: 55%. Resurse şi economie: România este o ţară în tranziţie de la o economie socialistă la o economie de piaţă care a avut după 1990 un ritm lent de aplicare a reformei (până în 1996-1997). Dintre ţările foste socialiste, a beneficiat mai puţin de sprijin financiar internaţional, datorită regimului politic. Economia României este industrial-agrară. Ramurile industriale sunt diversificate şi
autor: florin bratu , descarcat de 587 ori
download referat

