1 referat.ro

download referat

Relatiile dintre centre si lantul global de marfuri. Anumite centre cuprind mai multe verigi ale lantului global de marfuri sau chiar lantul in intregul sau. Exemplul tipic dupa Snyder, G. Teulener si M. Weiler il constituie acordul Rundei Uruguay (actul final al Rundei Uruguay semnat la Marakesh in 15 aprilie 1994). Include GATT, GATS, TRIPS. Se anticipa ca Organizatia mondiala a comertului contine (formal) intreg lantul global de marfuri (cu anumite variatii) date de negocierile cu zonele regiunii integrate si de interferentele cu uzantele si traditiile comerciale promovate de diferiti agenti privati. Ex. :Runda Uruguay a reprezentat un moment esential in negocierea cotelor imporurilor de jucarii din China in UE, precum si in solutionarea proceselor si conflictelor dintre ele in ultimul deceniu al secolului trecut. Din momentul in care China a devenit membra a Org Mond a Comertului au devenit aplicabile dispozitiile art 11 din Acordul GATT cu privire la eliminarea tuturor restrictiilor cantitative atat la export cat si la import intre tarile membre. Anticipand acest moment, dupa 1994 companiile chinezesti si-au modificat radical strategia in vederea deschiderii pietei interne la importul de jucarii si s-au adaptat in primul rand in termen de calitate a produselor, cerintelor pietelor UE si SUA. Analizand mediul afacerilor internationale am evidentia faptul ca retelele ec globale sunt conduse de totalitatea centrelor strategic determinate care intra in rel stabile sau conjuncturale, ce se carcterizeaza prin institutii, norme si procese proprii. Totalitatea acestor centre este guvernata de o noua forma de drept (pluralism juridic global). Seturile diferite de norme, institutii, procese genereaza un regim distinct al guvernarii rtelelor ec globale. Ele reprezinta nu atat o structura caract prin guvernare ierarhica ci mai ales o asoc de practici si reglementari realizate de actorii ec privati (uzante, traditii) sau de actorii statali sau internationali. Aceste noi forme normative ale retelei ec globale explica intre altele dependentele, autonomia, competitia si cooperarea dintre companiile americane, cele din China si din UE in domeniul productiei de jucarii. Consecinte : a)pluralism juridic global=modul de descrie structura centrelor in ansamblul lor. b)centrele pluralism-juridic globale pot fi clasificate dupa modul in care au luat nastere astfel : 1)unele centre sunt generate de piata si sunt prin excelenta efectele actiunii unor actori ec (corporatii transnat). 2)alte centre au luat nastere ca efect al act pol si reprezinta rezultatul unor decizii, procese su strucuturi pol. 3)altele au luat nastere pe baze conventionale ca efect al unor neintelegeri interguvernamentale (actul final al Rundei Uruguay, trat de la Roma, Mastricht). c)centrele difera intre ele in ce priveste struct proceselor de decizie respectiv in ce priveste institutiile si normele caracteristice. d)centrele nu sunt supuse in mod egal riscului si pres ec. e)luate ca intreg, diferite centre nu sunt de regula ordonate ierarhic intre ele. Intre ele se stab o varietate de rel de tip simetric sau asimetric de cooperare sau conflict (cazul rel UE-SUA ; UE si Org Mond a Comertului). Ele nu genereaza o ordine juridica in sensul trad ierarhic al termenilor. Forma reala pe care o iau aceste relatii este efectuarea unor negocieri din int unor centre sau dintre centre si este descrisa in drept ca pluralist juridic global. Procesele integrarii ec si juridice la scara reg si globala au generat multiple dileme si provocari la adresa institutiilor ec si juridice. Ele au provocat paradigma constitutionalista, inclusiv monopolul statal asupra legiferarii, det schimbarii profunde in modul in car gandim si practicam dreptul. Pe acset fond unii analisti pledeaza pt nevoia de a reglementa proc de globalizare si de a le pune sub un control democratic. Alti autori apreciaza dezv formelor de integrare reg ca noi modalitati de guvernare care incearca sa elaboreze un nou cadru de reglementare capabil sa controleze si sa legitimeze procesele integr ec la nivel global. Ele ar putea fi concepute ca etape intermediare in directia unei pol globale care ar putea lua o forma constitutionala testata la niv regional.