1 referat.ro

download referat

Ştiinţa care studiază criminalitatea ca fenomen social, geoistoric condiţionat, cauzalitatea criminalităţii, constelaţia surselor socio-umane ale crimei şi criminalităţii, identifică componentele şi conţinutul cauzelor şi condiţiilor socio-umane ale fiecărei infracţiuni în parte cât şi a diverselor categorii şi grupe de infractori, se numeşte CRIMINOLOGIE. 1.1. CRIMA ORGANIZATĂ Prin crimă organizată, în accepţiunea proiectului de lege promovat în Parlament, se înţelege: “activităţile desfăşurate de orice grup constituit din cel putin trei persoane, între care există raporturi ierarhice ori personale, care permit acestora să se îmbogăţească sau să controleze teritorii, pieţe ori sectoare ale vieţii economice şi sociale interne sau străine, prin folosirea şantajului, intimidării, violenţei ori coruperii, urmărind fie comiterea de de infracţiuni, fie infiltrarea în economia reală.“ În accepţiunea doctrinei germane, crima organizată este definită astfel : “comiterea cu intenţie a unor infracţiuni în scopul obţinerii de profit şi putere, de două sau mai multe persoane, ce colaborează pentru o perioadă de timp prelungită sau nedefinită, îndeplinind sarcini dinainte stabilite prin folosirea unor structuri comerciale sau similare celor de afaceri, prin folosirea violenţei sau a altor mijloace de intimidare, ori prin exercitarea unor influenţe asupra politicienilor, administraţiei publice, autorităţilor judiciare sau economice.” Forma superioară de organizare a grupurilor de infractori se numeşte “MAFIE”, acest termen a apărut în Italia şi s-a extins în multe ţări ale lumii. Principalele ţări unde există grupuri de infractori sub denumirea de “MAFIE” sunt : Italia: - Cosa Nostra Siciliană - Camorra - ’Ndrangheta - Sfânta Coroană Unită Franţa: - Mafia siciliană - Camorra Anglia: - Mafia italiană - Triada chineză - Mafia Roşie (rusă) - Grupurile criminale jamaicane S.U.A: - Cosa Nostra - Mafia Siciliană - Camorra Napolitană - ’Ndrangheta Columbiană - Sfânta Coroană Unită - Triade chinezeşti - Boryukudan din Japonia Australia: - ‘Ndrangheta din Calabria - Familiile cu bazele în Griffith (un district agricol la vest de Sidney) Brazilia: - Escadroanele Morţii - Mafia italiană - Bicheiros Canada: - Triada chineză - Mafia italiană - Cartelurile columbiene Columbia: - “La Costena” (de-a lungul Atlanticului) - Antioquia şi Cauca Valley ( din zonele centrale şi estice) - Cartelul Medellin - Cartelul Cali - Coast Cartel - Asse del Caffe - Norte del Valle - Ibaque - Santander - Orgota Japonia: - Yacuza (joc de cărţi japonez) - Boryokudan “familia” Mexic: - Cartelul din Golf - Cartelul Pacificului - Cartelul Tijuana Rusia: - Mafia cecenă - Georgienii - Armenii - Mafia caucaziană În Europa Centrală şi de Est, criminalitatea a atins cote alarmante cu deosebire în spaţiul C.S.I.- Iugoslavia, Albania şi Bulgaria (Comunitatea Statelor Independente). Forţa crimei organizate este pusă în evidenţă mai ales prin influenţa ei deosebită în planul destabilizării situaţiei interne care a cunoscut transformări esenţiale : trecerea de la economia centralizată la cea de piaţă, de la regimul politic autoritar la cel democratic şi de la un sistem centralizat de securitate la un sistem naţional de securitate independent. Mass-media occidentală a acordat atenţie în ultima perioadă, extinderii autorităţii organizaţiilor de tip mafiot pe continentul european, subliniind că, prăbuşirea “Cortinei de Fier” a înlesnit nu numai liberalizarea legăturilor dintre persoanele fizice şi organizaţiile legale din Est şi Vest, ci şi dintre cele ilegale. Potrivit cotidianului britanic “The Times”: “poliţia cehoslovacă a dezvăluit în 1991, că între organizaţiile mafiote din Rusia şi mafia italiană, s-ar fi încheiat un act privind traficul de narcotice şi substanţe folosite la fabricarea de arme nucleare”. Un înalt funcţionar de la Ministerul Federal de Interne al Cehiei, specializat în traficul internaţional de stupefiante, în 1996, susţinea că “şefii reţelelor mafiote din Italia şi Rusia au pus la cale o afacere prin care să extindă controlul asupra 20% din toate operaţiunile de contrabandă din lume, obiectiv stabilit a fi atins în anul 1997. Peste tot în aceste teritorii, inclusiv România, ordinea civilă s-a degradat, inflaţia a înregistrat un salt extraordinar, criminalitatea a crescut alarmant, piaţa neagră este o prezenţă cotidiană, la vedere. Deschiderea frontierelor în toată această regiune a facilitat mişcarea persoanelor şi a mărfurilor, impulsionând piaţa liberă dar şi criminalitatea. Folosind forţa financiară de care dispun, grupurile crimei organizate au penetrat foarte rapid democraţiile aflate în faza incipientă, au corupt oficialităţile politice şi guvernamentale, de regulă reprezentate de persoane voluntariste, slab pregătite pentru a conduce, uşor influenţabile. O stare puternic dezechilibrată s-a instalat şi adâncit fără ca autorităţile să intervină, acceptând jocul grupărilor criminale, care şi-au pus în aplicare întregul arsenal, mai rafinat sau mai brutal, de mijloace şi metode de acţiune. Procesul de privatizare care s-a declanşat în absenţa unei reglementări clare şi a unei minime strategii a fost benefic pentru lumea interlopă, produsă de orânduirea de tip comunist, precum şi pentru fosta nomenclatură, care a avut la dispoziţie de la început forţa financiară necesară pentru a acoperi importante părţi din capitalul scos la privatizare. Fiecare din ţările Europei Centrale, de Sud şi de Est îşi are propria istorie a acestei perioade, dominate de o puternică instabilitate şi o reală ofensivă a crimei organizate. Sunt foarte multe elemente componente comune tuturor acestor ţări, dar fiecare dobândeşte particularităţi şi caracteristici ce le individualizează traiectoria în zone foarte apropiate de epicentrul crimei organizate tradiţionale. Spaţiul dintre C.S.I şi Germania este denumit “piaţa comună a crimei”,al cărui epicentru este localizat în Germania. Este suficient de amintit că Albania, Croaţia, Bosnia, Serbia, sunt apropiate geografic de Italia, denumită sau recunoscută ca “Universitatea Mafiei”, precum şi faptul că în Italia există puternice comunităţi de albanezi, croaţi şi sârbi după cum în teritoriile Europei Occidentale, de zeci de ani (Germania, Austria, Franţa, Olanda) s-au stabilit cetăţeni din spaţiul sud- est european. Mafia albaneză este recunoscută în cea mai violentă şi mai bine organizată grupare criminală cu capacitate de acţiune din 1997. După ce “s-au şcolit” în Italia, de la profesioniştii Cosei Nostra şi Mafiei Siciliene, grupurile de albanezi au revenit pe teritoriul natal iniţiind şi dezvoltând un intens trafic de droguri, o veritabilă industrie a prostituţiei, migraţiei clandestine a albanezilor în Italia şi Grecia, comerţul cu armament şi muniţie destinat teatrelor de război cu Iugoslavia, o contrabandă masivă cu alcool, ţigări, petrol. A fost etapa de consolidare financiară a mafiei albaneze care a permis acesteia să penetraze, să subordoneze cele mai înalte zone ale politicului, armatei, poliţiei şi justiţiei. Bulgaria, ţara care promitea între anii 1992-1994 că va depăşi repede şocul provocat de trecerea la democraţie, a intrat într-o criză generalizată, materializată în prăbusirea economiei şi finanţelor, în înflorirea banditismului şi a violenţei, în punerea sub anestezie a autorităţilor. Crima organizată în Bulgaria are culoarea roşie: zecile de mii de sovietici militari, comercianţi spioni, au pus pe picioare o veritabilă industrie a crimei. În primă fază şi aici, scenariul a fost cel clasic: contrabandă, trafic masiv de droguri, prostituţie, migraţie clandestină, jaf asupra proprietăţii de stat. Perioada de consolidare a mafiei bulgare a constituit-o intervalul de aplicare a embargoului asupra Iugoslaviei. Încălcarea embargoului a fost dictată de mafia autohtonă şi mafia rusă. Puterea politică a acceptat şi astfel s-a pus pe picioare o adevărată industrie a încălcării embargoului. Crima organizată, deja mafie, şi-a împărţit domeniile creând filiere strict specializate pentru comercializarea de armament, carburanţi, materiale de construcţii, echipament militar şi mărfuri alimentare şi industriale. Anul 1992 a marcat începutul expansiunii mafiei roşii. De circa 7 ani Statele Unite ale Americii şi Occidentul European trăiesc un veritabil coşmar –expansiunea mafiei roşii – înţelegând prin aceasta, tot ce au produs în materie criminală teritoriile fostului Imperiu Sovietic, fie că au fost republici, regiuni autonome sau zone abia cunoscute (Cecenia, Caucazia, Armenia, Dagastanul). Federaţia Rusă, înţeleasă ca o entitate statală, este stafful mafiei roşii. Analiştii occidentali compară Moscova de astăzi cu Chicago din anii ’30, dominată de luptele dintre grupările criminale. Frontul internaţional rezevat elitei mafiei roşii, are în structură zonele controlate până nu de mult de KGB, în Germania, Franţa, S.U.A, America de Sud, ş.a. Oficiul Federal Penal din Germania recunoştea în 1995 că : “o treime din totalul infracţiunilor de crimă organizată aparţine mafiei ruse”. Cert este că organizaţiile criminale au creat o piaţă comună a crimei şi dezvoltă atât afaceri legale cât şi ilegale. În anul 1993 Boris Elţîn afirma : “crima organizată a devenit ameninţarea numărul 1 pentru interesele strategice ale Rusiei şi pentru securitatea sa naţională.” Un an mai târziu, tot el spunea: “crima organizată încearcă să strângă ţara de gât şi a devenit cu adevărat problema numărul 1 a Rusiei de astăzi.” Asasinarea în 1998 la Sankt Petersburg a deputatei Galina Saraitova dictată de mafia rusă, arestarea premierului ucrainean de poliţia elveţiană în cadrul unei anchete de spălare a banilor, implicarea lui Boris Elţîn în afacerea AEROFLOT şi a lui Primakov în obţinerea a 800.000 USD de la Saddam Husein, dau dimensiunea complexităţii fenomenului. Crima organizată a atins 40 % din PIB în Rusia, în ţările din estul Europei (Ungaria, Bulgaria, Polonia), 30 % din PIB în China, 30 % din PIB în Japonia, 28 % din PIB, în Franţa, Germania, 20 % din PIB, iar în Suedia 15 % din PIB. În privinţa “criminalităţii de masă sau convenţionale”, conform datelor statistice furnizate de INTREPOL, aproape toate ţările de pe continent au cunoscut adevărate explozii ale criminalităţii şi o creştere continuă a ratei acesteia. Semnificative sunt datele referitoare la 178 de state europene. Ţări precum Bulgaria, Franţa, Olanda, Polonia, Rusia, Ungaria şi Ucraina au cunoscut o rată a criminalităţii în creştere, iar ţări în care fenomenul, după o explozie iniţială au cunoscut un regres ca: Suedia, Spania, Grecia, Belgia, Germania la infracţiunile grave, se confruntă cu probleme deosebite (trafic de droguri, fals de monedă). Rata criminalităţii infracţiunilor de tâlhărie comise în arealul european arată că pe primele 5 locuri se situează alături de Estonia, Croaţia, Rusia şi ţări cu democraţii solide, state membre ale Uniunii Europene, precum Spania şi Franţa, urmate de Portugalia, Danemarca, Luxemburg, Germania, Suedia, Austria, Belgia şi Italia ceea ce denotă că violenţa este răspândită în întreaga Europă. În contextual celor prezentate, creşterea criminalităţii în România din ultimii ani, nu este o excepţie; în ţările din zona noastră geografică, în anul 1998, rata criminalităţii a fost: 5056 în Ungaria, 3681 în Grecia, 1714 în Slovenia faţă de 1597 în România. Infracţiunile de omor au prezentat o rată a criminalităţii de 3% în România, 4,2 % în Ungaria, 8,7% în Ucraina, 9,1 % în Moldova, iar infracţiunile de tâlhărie : 30% în Ungaria, 61,1 % în Ucraina, 82,2 % în Slovacia şi 18% în România. 1.2. Evaluare statistică generală În perioada 1990 – 1999, poliţia a constatat 2.606.894 infracţiuni. Zilnic se înregistrează 655 infracţiuni ceea ce înseamnă că se comit 38 infracţiuni într-o oră. Autorii infracţiunilor. În aceeaşi perioadă, au fost cercetate peste 1.284.647 persoane din care 311.375 în stare de arest. Referitor la vârsta participanţilor, reţine atenţia, numărul mare de tineri şi minori care au săvârşit 49 % din totalul infracţiunilor. Datele statistice relevă că persoanele cu antecedente penale au comis 15 % din totalul infracţiunilor. 1.3. Caracteristicile crimei organizate. Nivelul înalt de profesionalizare a grupărilor criminale care au adoptat şi perfecţionat principiile de organizare şi regulile de acţiune ale structurilor de tip mafiot. De asemenea, se manifestă tendinţe de intelectualizare a grupărilor criminale prin absorbţia, în interiorul acestora de persoane ce ocupă funcţii oficiale în domeniul finanţelor, comerţului, băncilor, administraţiei, justiţiei dar şi a unor reputaţi avocaţi, experţi şi tehnicieni în cadrul comunicaţiilor şi logisticii. Internaţionalizarea. Afacerile ilegale de amploare – contrabandă, evaziune fiscală, traficul de armament, de droguri, de materiale radioactive, taxa de protecţie şi “recuperările de debite”- nu se pot derula şi finaliza fără realizarea unui parteneriat între infractorii autohtoni şi cei ce acţionează pe teritoriul altor state. Consolidarea fuziunii dintre grupurile criminale şi lumea politică. Se înregistrează în prezent tendinţa de “folosire a funcţiei publice” pentru realizarea afacerilor, în spatele sau pe spatele căreia se derulează afacerile. Organizarea în România a unei pieţe a traficanţilor şi consumatorilor de droguri. Deja se poate vorbi de “piaţa drogurilor“ în marile centre urbane şi universitare (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa, Timişoara, ş.a. ). Aproape zilnic, sunt depistaţi traficanţi şi consumatori de droguri, mare parte fiind cetăţeni străini sau cetăţeni români, cu precădere, elevi şi studenţi. Intensificarea luptei, a disputelor directe între grupurile organizate. Sunt numeroase situaţiile care demonstrează că în România criminalitatea de înaltă violenţă, tinde să fie o componentă de bază a crimei organizate. Edificatoare sunt conflictele dintre arabi, chinezi, pentru supremaţia în angrouri şi respectiv în cartiere. 1.4. Amplificarea economiei subterane Economia subterană, economia paralelă, se alimentează şi se dezvoltă dintr-o mare diversitate de afaceri ilegale care produc o imensă masă monetară necontrolată. Principalele surse de alimentare sunt: contrabanda, evaziunea fiscală, munca la negru, taxa de protecţie, etc. Fiecare ţară dispune de o economie subterană dar depinde foarte mult dimensiunea acesteia. Ea este estimată la: 5% din PIB în Japonia, 8% din PIB în Marea Britanie, 8,5% în S.U.A, 9% în Franţa, Olanda, Canada şi Germania, 11,5% în Italia, 13% în Belgia, 30% în China şi peste 50% în Rusia. 1.5 Forme de manifestare a crimei organizate în România A. Mafia Roşie – tranzitează şi afectează teritoriul României. Destrămarea fostei U.R.S.S. a generat multiple fenomene sociale, unele cu efecte deosebit de grave. Pe fondul facilităţilor concrete pe linia liberei circulaţii a persoanelor, începând din anul 1991, pe teritoriul României s-au înregistrat infracţiuni în care au fost implicaţi, atât ca autori cât şi ca victime, cetăţeni din Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.). O rezonanţă deosebită au avut-o grupurile de infractori de tip „Raket” constituite din cetăţeni din C.S.I. Aceste grupuri au acţionat, de regulă, împotriva unor conaţionali aliaţi în interes de afaceri sau turism pe teritoriul României. Radiografierea cazurilor relevă faptul că, grupurile organizate de infractori, studiază traseele de deplasare ale victimelor, turişti din statele C.S.I., precum şi autoturismele acestora, ori ale unor cetăţeni occidentali blocându-le în anumite puncte favorabile unor ambuscade, unde prin exercitarea de violenţe şi ameninţări cu represiuni asupra vieţii – inclusiv prin folosirea armelor, îi determină pe pasageri să le predea importante sume de bani sau bunuri. Mai nou, executarea acţiunilor este concepută în ţara de origine şi se referă la taxa de protecţie, acţiuni de recuperare rapidă, acte de jaf, tâlhărie, ş.a. Membrii echipelor circulă înarmaţi, singuri sau în grup, fiind gata să folosească armele. Într-una din zilele lunii octombrie 1993, la punctul de trecere al frontierei de la Siret, s-a prezentat un grup de turişti lituanieni, care au reclamat că în timp ce se deplasau spre graniţă, între localităţile Matca, jud. Iaşi şi Drăguşeni, jud. Suceava, au fost atacaţi şi jefuiţi de persoane înarmate. Autocarul cu turişti a fost blocat de două autoturisme cu numere de înmatriculare din Republica Moldova, din care au coborât mai mulţi indivizi, unul dintre aceştia a deschis foc de armă asupra autocarului. Autorii au fost identificaţi şi arestaţi, respectiv 8 bărbaţi în jurul vârstei de 45 de ani, din Republica Moldova. Liderul grupului făcea parte din gruparea „MALS” (Micuţul) condusă de Oleg Kortusov de 25 de ani din Tiraspol. B. Mafia chineză. O notă specifică în tabloul infracţional în ţara noastră, cu riscuri de a se amplifica periculos pe principii de tip „MAFIA” o reprezintă cetăţenii chinezi, veniţi în România după 1990. Din radiografierea a 150 cazuri, ce au fost reclamate la Poliţie până în anul 1997, în care au fost implicaţi cetăţeni chinezi, atât ca autori cât şi ca victime, rezulta că o mare parte dintre aceştia au venit în România pentru diverse scopuri şi interese ilicite. Exemplu: în ziua de 11 februarie 1996, cetăţeanul HUANG BO, cu reşedinţa în Bărcăneşti, jud. Prahova, a fost deposedat, prin acte de violenţă şi şantaj, de bani, articole de îmbrăcăminte şi autoturismul personal, de către patru conaţionali conduşi de doamna ZANG HUEMES. De asemenea, cele zece cadavre găsite în geamantane abandonate pe malul lacurilor de agrement sau în parcuri, sugerează dimensiunea şi ferocitatea luptei pentru putere. C. Traficul de droguri. Dacă în anii ’80, România era considerată o ţară aflată în ruta de rezervă a traficului drogurilor, în prezent, România este inclusă în ruta de trafic a drogurilor şi chiar a devenit un teritoriu de stocare, livrare şi consum de droguri. Statistica faptelor constatate precum şi ca cantităţilor descoperite, a demonstrat pe deplin acest lucru : în 1991 au fost descoperite 4 cazuri, iar în 1992 – 19 cazuri, în 1993 – 29 cazuri, în 1994 – 31 cazuri, în 1995 – 43 cazuri, în 1996 – 16 cazuri, în 1997 - 87 cazuri, iar în 1998 – 115 cazuri, în 1999 – 199 cazuri şi în 2000 – 234 cazuri. În perioada 1991 – 1999, au fost confiscate peste 21.157,829 kg droguri : - haşiş + canabis: 17.650,603 kg - opiu: 17,126 kg - heroină: 578,232 kg - cocaină: 863,768 kg - morfină: 382 fiole - amfetamină: 11.434 pilule - L.S.D. : 13 doze. În anul 1998 au fost confiscate 784,809 kg droguri (224,748 kg haşiş şi canabis, 0,728 kg opiu, 412,327 kg heroină şi 4.203 pilule amfetamină ). A fost depistat, cetăţeanul turc Batur Fieret de 35 de ani, ce a transportat 49,62 kg heroină în portbagajul unui autoturism. Numai în anul 2000 au fost confiscate 407,06 kg droguri (haşiş: 340 kg, heroină: 52,94 kg). D. Traficul de monedă falsă. Falsificarea de bani şi de alte titluri de valoare, precum şi traficul cu astfel de mijloace de plată contrafăcute, cunosc o recrudescenţă îngrijorătoare, motiv pentru care poliţiile şi serviciile specializate din sectorul bancar sunt în continuă alertă, căutând permanent noi modalităţi de contracarare a fenomenului. În perioada 1992 – 1998 în România, au fost descoperite peste 11.000 cazuri de plasare şi încercare de plasare a valutei false (1281 cazuri cu 5540 bancnote din care : 238.430 dolari, 28.050 mărci germane, 490 lire sterline, 152.400.000 lire italiene, 12.200 franci NUMAI în anul 1998). Un grup de cetăţeni italieni, urmăriţi prin INTERPOL pentru aderarea la un grup mafiot condus de BERTON SILVANO a pus în circulaţie 142.200 mărci germane false şi 10.000 dolari falşi. Trei maramureşeni au contrafăcut cu ajutorul unui copiator color, 360.000 şilingi pentru a fi plasaţi în Ungaria şi Austria. La percheziţie, s-au mai găsit : 107.000 dolari şi 147.000 mărci germane contrafăcute prin aceeaşi metodă.